Domnul ministru Citu se teme de o eventuala recesiune, dar Romania se afla deja in criza

Autor: Mircea Cosea - profesor universitar
Miercuri, 22 Ianuarie 2020, ora 07:43
9098 citiri

Domnul ministru Citu a declarat ca ne putem astepta la o criza din exterior care ar produce multe daune economiei romanesti prin falimente si somaj. Este foarte probabil ca a citit presa, deoarece zilele trecute ea ne-a informat despre posibilitatea aparitiei iminente a unei noi crize economice la nivel mondial.

A fost preluata declaratia doamnei Kristalina Georgieva, sefa Fondului Monetar International, care anunta o astfel de posibilitate, dar si o excelenta analiza din "The Economist", pe aceeasi tema.

Semnalez aceste aparitii nu pentru noutatea lor, ci pentru a felicita mass-media pentru atentia acordata acestor stiri intr-un moment in care spatiul public romanesc este invadat doar de stiri relative la "nevoia" de alegeri anticipate si de alegerea primarilor in doua tururi, fara a minimaliza nici prezenta stirilor de la Caracal.

Spuneam ca semnalele privind posibilitatea declansarii unei noi crize mondiale nu sunt noi. Ele au inceput sa apara in Europa Occidentala inca de la mijlocul anului 2019, dar la noi nu li s-a acordat atentia necesara, fie din cauza lipsei de constientizare a gravitatii lor, fie a dezinteresului politicii romanesti pentru alte probleme aflate in afara campului de lupta si putere politica.

Din cand in cand, BNR, Consiliul Fiscal si unele publicatii economice au atins aceasta tema, dar intr-un mod atat de aluziv si elegant incat nici nu au socat si nici nu au activat decizia politica.

Este important ca s-a aflat si la noi de ceea ce ne-ar putea afecta din exterior si sa speram ca va exista o alta atitudine fata de o viitoare criza decat cea pe care prim- ministrul de atunci a avut-o la criza din 2007-2008, linistindu-i pe romani cu promisiunea conform careia Romania ar fi protejata de un adevarat Zid Chinezesc in fata oricarei crize, sfatuindu-i sa cumpere case in Florida, deoarece se vindeau chiar cu numai un dolar.

Criza economica romaneasca deja a venit

Posibilitatea declansarii unei noi crize mondiale este insa "o posibilitate", in timp ce criza noastra interna este "o realitate". Cea mondiala poate va veni, cea romaneasca deja a venit.

Parerea mea este ca aceasta criza s-a declansat spre finele anului 2018, ca urmare a implementarii Programului de Guvernare PSD-ALDE 2017-2020. Este o criza pe care am denumit-o "criza veniturilor".

Declansarea unei astfel de crize este rezultatul intelegerii simplist/politicianiste a problemei deficitului de compatibilitate dintre tipul structurii economiei romanesti si tipul structurii economiei integrate europene.

Nu s-a acordat atentia necesara, dupa parerea mea, importantei capitale pe care tipul structurii economiei romanesti o are actualmente in luarea oricarei decizii politice sau de politica economica.

Cu alte cuvinte, sustin ca nicio schimbare pozitiva, efectiva si sustenabila a economiei romanesti si a starii natiunii, in general, nu se va putea obtine fara o reforma structurala rapida si profunda.

Guvernarea a dorit (nimic de condamnat) sa ridice veniturile la un nivel mai apropiat de media europeana, dar nu a luat in calcul faptul ca acest nou nivel nu poate fi sustenabil decat in conditiile in care si structura economiei este adusa la un nivel apropiat de media europeana.

Actuala structura a economiei romanesti este, din punctul de vedere al parametrilor de comparabilitate europeneana, expresia unei economii subdezvoltate, manufacturiere si cu atribute specifice fostelor colonii (Inca din 1995 am sustinut si publicat ideea conform careia economia romaneasca are caracter de colonie, utilizand ca argumente elementele definitorii ale unei colonii: lipsa sau extrem de slaba prezenta a capitalului autohton, incapacitatea utilizarii resurselor interne in propriul scop, dependenta accentuata a relatiilor economice externe de metropola sau de un grup extrem de redus de tari dezvoltate).

Industria are caracter prevalent manufacturier prin finalizarea la banda a unor produse la care nu avem niciun aport semnificativ de cercetare-dezvoltare, agricultura produce si exporta materie prima neprelucrata, capitalul autohton este slab dezvoltat si dezarmat in fata concurentei multinationale, exportul industrial este orientat majoritar doar spre trei tari occidentale ale UE.

Aceasta structura rigida si neadaptata la schimbarile comerciale si tehnologice ale actualului model geo-economic reduce considerabil potentialul competitional si capacitatea de ridicare a gradului de performanta economica avand drept consecinta reducerea pe ansamblu a capacitatii de obtinere a unei valori adaugate compatibila cu media europeana. Locul ocupat de economia romaneasca in ierarhia europeana demonstreaza existenta acestei situatii.

Structura actuala a economiei si-a atins limitele. Chiar daca prin investitii importante capacitatea productiva ar fi extinsa pe acelasi tip de structura, crearea de valoare adaugata tot nu ne-ar ridica pe scara europeana, deoarece ar duce la crestere de tip extensiv, incompatibila cu cresterea de tip intensiv pe care o au alte tari europene datorita prezentei in economia lor a unei structuri aflate pe un stadiu superior al revolutiei industriale, apropiate stadiului 4.0.

Aceasta este problema de fond a economiei romanesti: structura ei produce valoare adaugata sub media europeana si, mai mult decat atat, nici nu o capitalizeaza tara fiind, in mare parte, capitalizata in exterior nu numai prin preturile de transfer practicate de catre multinationale, ci si prin efectele deficitului de cont curent.

Programul de guvernare PSD-ALDE a avut intentia generoasa si de aplaudat de a ridica veniturile salariale si din pensii in vederea apropierii lor de media europeana si de a limita plecarea din tara a fortei de munca. Marirea veniturilor a fost rapida si importanta, dar nu s-a corelat cu capacitatea limitata a structurii economice existente de a furniza necesarul suplimentar de finantare a cresterii.

S-a mizat pe faptul ca reglarea se va face prin capacitata consumului de stimulare a unui dorit si asteptat proces de adaptare a structurii la noile conditii. Este posibil ca acea asteptata reglare sa se fi obtinut, dar doar daca se indeplineau cel putin doua conditii esentiale.

Prima conditie consta in stimularea imediata a cresterii ofertei interne care sa corespunda cresterii cererii ca urmare a cresterii veniturilor; a doua, cresterea importanta a investitiilor in vederea crearii de locuri de munca apte de a suplimenta colectarile bugetare (vezi - Mircea Cosea "Turning Point" Economistul 11/2018).

Nici una dintre aceste masuri nu a fost implementata, ceea ce a condus in final la incapacitatea structurii existente de a aduce la buget valoare suplimentara necesara acoperirii cresterii de venituri.

La finalul anului 2018 au aparut primele semne ale crizei veniturilor

Ca urmare a acestei situatii, apreciez ca la finalul anului 2018 au aparut primele semne ale crizei veniturilor. Imi bazez afirmatia pe faptul ca la acea data a fost conceputa ordonanta de urgenta 114/2018.

Cert, in viziunea guvernului de atunci, ordonanta ar fi trebuit sa aduca la buget venituri suplimentare prin impozitarea unor domenii cu atribute de profitabilitate (energie, comunicatii, marile companii, sectorul bancar s.a).

Mecanismul era simplu: se prelua valoare adaugata de la cei care o produceau in conditii eficiente si se redistribuia in favoarea fondurilor de pensii si salarii. Nu se producea venit suplimentar ca urmare a implementarii unor reforme structurale, ci se redistribuia ceea ce era deja realizat, cu conscinte profund negative asupra mediului de afaceri, dar si punctuale asupra unor mari companii de stat care au fost nevoite sa renunte total sau partial la programele de investitii (cazul Transelectrica este de notorietate).

Voit sau nevoit, OUG 114 a adus beneficii altcuiva, si anume Federatiei Ruse care a exportat mai mult gaz in Romania la suprapret si s-a bucurat de blocarea exploatarii gazului din Marea Neagra pe care ordonanta a determinat-o prin impunerea unor conditii neacceptabile companiilor interesate.

In concluzie, OUG 114 nu a contribuit la gasirea unei solutii corecte si sustenabile pentru cresterea veniturilor ci, din contra, a fost un factor destabilizator din punctul de vedere al procesului de consolidare bugetara.

Surprinzator, chiar in conditiile evidente ale incapacitatii sustinerii in continuare a modelului wage-led growth, guvernarea a continuat sa mearga pe linia unor promisiuni de cresteri de venituri.

Ar fi fost necesara o revizuire a programului de guvernare in directia unor "temporizari" a cresterilor anuntate, fara a se renunta la cresteri, ci doar la o noua esalonare a acestora.

Nu este de mirare ca anul 2019 s-a incheiat cu un deficit bugetar de peste 3%, ca exista o crestere periculoasa a deficitului contului curent si ca se amplifica trendul de crestere a gradului de indatorare.

Aceasta imagine macro a economiei 2019 atesta indubitabil prezenta crizei veniturilor. Nu obtinem veniturile acoperitoare pentru consumul nostru, ceea ce ne indatoreaza din ce in ce mai mult.

Este imaginea unei tari care, desi reuseste sa aiba crestere economica, nu reuseste sa valorifice aceasta crestere, ceea ce transforma cresterea dintr-un instrument al consolidarii bugetare intr-un instrument al destabilizarii bugetare prin efectul distructiv al amplificarii deficitului comercial.

In terminologia politicii romanesti, ceea ce am prezentat mai sus se numeste "mostenire dezastruoasa", dar pentru noua guvernare liberala, oricum s-ar numi, este un punct de plecare.

Dupa aproape un trimestru de guvernare, PNL nu ne ofera nicio speranta in sensul posibilitatii repararii sau chiar imbunatatirii "mostenirii". Nu exista nicio idee referitoare la calea pe care doreste sa mearga pentru a obtine acea "normalitate" de care se tot vorbeste.

Singura idee pe care o are guvernarea liberala este aceea a unui tip de austeritate specifica crizei grecesti si care nu numai ca nu s-a dovedit eficienta, dar face si obiectul unor critici serioase din partea elitei economice mondiale (Vezi: Joseph Stiglitz: "Raport by Commission on the Measurement of Economic Performance and Social Progress" 2008).

"Taierea" a devenit singura teorie care sta la baza politicii economice a actualului guvern, fiind total absenta preocuparea pentru conceperea unor politici de creare si amplificare a veniturilor.

Nu exista deocamdata nicio intentie de reevaluare a prioritatilor de dezvoltare si nici de reformare a structurii economiei.

In pofida declaratiilor "foarte liberale", guvernul actual este un fidel continuator al guvernarii social-democrate, in sensul in care isi demonstreaza zilnic incapacitatea de a mari potentialul crearii de venit al economiei romanesti.

La fel ca cel precedent, si acest guvern redistribuie doar venitul existent, fara a fi capabil sa gaseasca surse pentru amplificarea lui. Declaratia conform careia se pot da alocatii mai mari doar daca se taie pensiile speciale demonstreaza pe deplin acest lucru.

Teama domnului ministru al Finantelor Publice fata de posibilitatea declansarii unei noi crize la nivel mondial poate fi justificata, dar la fel de justificata ar fi si declansarea imediata a unor masuri si politici de protetie fata de ceea ce s-ar putea intampla acum sau mai tarziu.

Singura cale de protejare in fata crizei pe care o cunosc stiinta si experienta internationala este cea a consolidarii bugetare care nu se realizeaza prin "taiere", ci prin "adaugire".

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford
Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford
Politicienii trăiesc mai mult decât restul oamenilor pentru că au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, arată un studiu întocmit de Universitatea din Oxford,...
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
REPER, noul partid înfiinţat de Dacian Cioloş şi mai mulţi europarlamentari de la PLUS, are noi membri. Fizicianul Cristian Presură și profesorul Ciprian Mihali, de la departamentul de...