Efectul razelor de luna asupra galosilor de guma. Absenteismul, semnal ca economic se poate continua la fel, fara teama de reactii

Autor: Mircea Cosea , profesor universitar
Miercuri, 09 Decembrie 2020, ora 17:29
3734 citiri

Se vorbeste foarte mult si cu ingrijorare despre efectul pe care il va avea actuala situatie politica post electorala, haotica si nepredictibila asupra economiei romanesti.

Parerea mea este ca va avea acelasi efect ca cel al razelor de luna asupra galosilor de guma, adica niciunul.

De ce? In primul rand pentru ca alegerile nu aduc nicio schimbare, rezultatul lor nefiind luat in seama in sensul unei eventuale schimbari a culorii politice guvernamentale. In al doilea rand pentru ca haosul post electoral a fost precedat de o perioada la fel de haotica din punctul de vedere al profesionalismului institutional si al predictibilitatii politicilor economice si sanitare, ceea ce inseamna ca de fapt, asistam la o continuare a ceea ce a fost.

Trecerea de la haos la haos pastreaza in integrum aceleasi caracteristici recesionale ale starii economiei. In al treilea rand, participarea extrem de redusa la vot nici macar nu sugereaza si nu da speranta unei posibile implicari mai active a populatiei in actul democratic de aprobare sau sanctionare a programelor de guvernare. Absenteismul la cote de cca 70% nu actioneaza ca stimulent pentru schimbare la nivelul clasei politice ci, din contra, este un semnal ca se poate continua oricum, fara teama de reactii.

Distinsi analisti, pe care ii stimez mult, atentioneaza asupra faptului ca instabilitatea politica, demisia premierului si evidenta incalcare a constitutiei pot avea efecte negative in planul relatiilor externe, fie prin deprecierea leului fie prin scaderea ratingului de tara. Au dreptate. Este posibil, dar nu neaparat. Strainatatea a dat dovada ca este mai interesata de cazul arbitrului Coltescu decat de problemele formarii unei coalitii de guvernare in Romania.

Deci, deocamdata, demisiile la nivel inalt si interimatul unui prim ministru militar ca si previzibilele discordante intre cei care se doresc parteneri la guvernare nu vor inrautati situatia economica mai mult decat ea deja este. Pot apare intarzieri ale procesului de aprobare a noului buget sau dificultati intampinate de un prim ministru interimar in luarea unor masuri prin ordonante de urgenta in cazul unor urgente sanitare dar astfel de situatii au fost atat de frecvente in perioadele anterioare incat nu le putem considera efecte exclusive ale situatiei de fata.

Consider ca adevaratele efecte negative ale situatiei create dupa aceste alegeri vor apare dupa constituirea noului guvern si inscaunarea unui nou prim ministru. Cauza acestor dificultati o reprezinta implacabila cale pe care o urmeaza modul de constituire a coalitiei in conditiile in care refuzul domnului presedinte de a acorda sansa constituirii guvernului de catre partidul castigator duce la "obligativitatea", volens-nolens, a coalizarii la guvernare a unor partide greu de introdus in categoria "parteneri de guvernare".

Intre cele trei partide care ar urma sa alcatuiasca coalitia exista mai multe diferente decat potriviri si nu este vorba despre ideologie deoarece nu exista claritate din acest punct de vedere la niciun partid din Romania si nici despre impartirea portofoliilor care, in final, se va rezolva.

Este vorba despre punerea de acord a programelor de guvernare adica, despre modul cum va arata road-map-ul pe care intentioneaza sa-l urmeze pentru dezvoltarea si modernizarea economiei romanesti in viitorii ani.

Prima si poate cea mai importanta problema din acest punct de vedere este realizarea procesului de "trecere de la programele electorale la programele de guvernare". Nu este nevoie de insistenta pentru a intelege ca intre aceste doua tipuri de programe este mare diferenta. Programele de guvernare trebuie sa elimine accentele populiste prin introducerea unor elemente de prioritizare si concretizare, de clarificare a surselor de finantare si a termenelor de executie, prin asumarea unor masuri nepopulare chiar daca au un evident risc de erodare electorala.

Daca ne referim la PNL, atunci trebuie spus ca ultimul program de guvernare prezentat public este o variatie pe aceiasi tema a unui program anterior elaborat in tandem cu presedentia tarii si care aducea in prim-plan conceptul de "recladire" a Romaniei. Ambele pot fi considerate " eseuri" economico-literare care insa nu se refera la recladirea Romaniei ci la "repararea" Romaniei in sensul eliminarii unor "stricaciuni si intarzieri datorate guvernarii PSD". Se promit din nou autostrazi spitale si scoli, evident necesare, dar care nu asigura modernizarea structurii economice prin crearea si stimularea unor noi ramuri de activitate generatoare de valoare adaugata mai mare, din aria a ceea ce numim Revolutia industriala 4.0.

Nu exista o abordare pe sistem de prioritate si nici o alta sursa de finantare importanta in afara fondurilor europene. Nu apare nici obiectivul cheie al oricarui program reprezentat de individualizare si cuantificarea orizontului de dezvoltare la sfarsitul mandatului, ceea ce ar marca "ambitia" guvernarii in ceea ce priveste locul si rolul economiei romanesti in sistemul economiei globale.

Programul USR-Plus se bazeaza mai mult pe enumerarea si sustinerea unor principii si nu a unor programe viabile. De exemplu, principiul extrem de generos al necesitatii vitale pentru romani de imbunatatire si modernizare a invatamantului este marcat prin programul "Scoala de la 8 la 5, masa calda si scoala dupa scoala", dar care nu are o baza logistica pe teritoriu, nu este clara finantarea si nu se poate extinde in mediul rural, ceea ce duce la diferentieri si chiar la negarea partiala a principiului de la care se pleaca.

Sunt interesante si principiile privind eliminarea penalilor sau echilibrarea sistemului de pensii prin eliminarea pensiilor speciale dar, evident, sunt deziderate politice si nu programe de dezvoltare. In general, cele "40 de angajamente la guvernare" sunt un melanj de principii si deziderate fara detalieri, masuri concrete si surse de finantare. Este un interesant si atractiv program electoral, dar este departe de a fi un program de guvernare cu masuri concrete, termene si responsabilitati.

Citeste si https://ziare.com/politica/aur/apelul-filosofului-sorin-lavric-produce-discordie-printre-scriitori-1649479

UDMR, traditional, are programe revendicative cu caracter zonal si nu constructive pentru ansamblul economiei romanesti.

In conditiile sumar expuse mai sus dificultatea trecerii de la program electoral la program de guvernare prin acordul celor trei partide este evidenta. Chiar in caz de obtinere a unei relative concordante, timpul necesar pentru aceasta va fi lung, cu intarzieri si cu consecinte negative dure si reale asupra economiei.

O alta dificultate cu consecinte la fel de negative asupra mersului economiei si a efortului de iesire din criza este aceea a asumarii responsabilitatii pentru masurile luate. Este inevitabil ca anumite masuri vor avea caracter impopular cu efecte directe asupra erodarii electorale a partidelor implicate in coalitia de guvernare. Avand in vedere ca in Romania campania electorala incepe imediat dupa incheierea precedentei campanii si ca ne asteapta in 2024 mai multe momente electorale, partidele se vor feri sa isi asume responsabilitatea unor masuri ceea ce va genera importante disensiuni sau chiar contradictii in interiorul guvernului de coalitie.

Este deci posibil ca dupa instaurarea noului guvern sa apara probleme specifice guvernelor de coalitie care vor putea genera dificultati in luarea unor masuri cu caracter reformator, intarzieri decizionale sau chiar afectarea unor interese romanesti la nivel european si global.

Evident, sunt doar ipoteze de lucru bazate pe studiul experientelor anterioare pe care le-am avut dupa 1990 cu guvernele de coalitie.

Desi este stiut ca istoria se repeta, sa speram ca nu se va repeta de aceasta data.

Citeste si https://ziare.com/politica/stiri-politice/averile-liderilor-aur-1649280

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.



Citeste si:
1 Decembrie și eșecul unității
1 Decembrie și eșecul unității
Ziua Națională este despre puterea majorității, fiindcă cei care organizează parada militară uită generozitatea fruntașilor ardeleni, care știau că Ardealul nu e doar românesc, ci și...
Dacian Cioloș: Președintele a dat guvernul pe mâna unei coaliții de partide vinovate pentru 15 ani de lipsă a reformei din justiție
Dacian Cioloș: Președintele a dat guvernul pe mâna unei coaliții de partide vinovate pentru 15 ani de lipsă a reformei din justiție
Dacian Cioloș, președintele USR, a criticat marți, 30 noiembrie, faptul că România, la 15 ani de când Comisia Europeană a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) are în...