Scrisoare deschisa domnilor Nelu Tataru, Alexandru Rafila si Raed Arafat

Stimati domni, ma inclin cu deosebita consideratie si recunostinta in fata dumneavoastra pentru profesionalismul si abnegatia de care dati dovada.

Sunteti un triumvirat care conduce acum Romania caci, in mod evident, atat Presedintia, cat si Guvernul sunt dependenti de analizele si opiniile dumneavoastra.

Sunteti in linia intai si luptati la baioneta cu pandemia, dar, ca in orice razboi, in afara de prima linie exista si spatele frontului. Niciodata si nicaieri prima linie nu a rezistat fara sprijinul si sustinerea spatelui frontului.

Acest spate al frontului suntem noi, cetatenii tineri si batrani, taximetristi, chelneri, ingineri, mici intreprinzatori, arhitecti, contabili, actori, cantareti, vanzatori, hotelieri, salvamari pe litoral, patroni de pensiuni la munte, strungari, tapiteri, bucatari sau simpli oameni de serviciu si curatenie in mall-uri.

Imi permit sa va atrag atentia asupra situatiei in care se afla acest spate al frontului in razboiul Romaniei cu pandemia. De ce imi permit? Pentru ca traiesc zi de zi in spatele frontului si am pregatirea pentru a face o analiza.

Sunt pensionar, profesor universitar doctor in stiinte economice, fost vice prim-ministru, fost expert la Comisia Economica ONU pentru Europa de la Geneva, fost parlamentar roman si european.

Spatele frontului va cadea foarte curand

Va atentionez ca spatele frontului va cadea foarte curand. Fiind blocat "la domiciliu", nu numai ca nu mai produce munitie pentru prima linie, adica valoare adaugata si fonduri la buget pentru finantarea luptei cu pandemia, dar si consuma importante fonduri bugetare pentru mentinerea in viata a populatiei ramasa fara venituri salariale prin plata somajului tehnic si a altor indemnizatii.

In mod sigur va avea loc o crestere continua a somajului si a inflatiei pana la toamna, iar atunci, pe fondul deprecierii constante a leului in raport cu dolarul si euro, se vor scumpi produsele importate, in special cele alimentare si de larg consum.

Bancile vor reactiona la randul lor si vor inaspri conditiile de creditare, iar pierderile din sectorul serviciilor vor fi acoperite prin majorari de tarife.

In plus, industria va incerca sa lichideze stocurile acumulate in perioada crizei coronavirusului, dar se va lovi de reducerea obiceiurilor de consum ale populatiei. Iar asta se va transforma intr-o criza economica grava.

Peste 1 milion de joburi pierdute

De la declansarea starii de urgenta si pana in prezent, conform raportarilor oficiale, Romania a pierdut peste 1.000.000 de locuri de munca, mai multe decat cele 700.000 de locuri de munca pierdute in 4 ani, intre 2008-2012.

S-au inregistrat doar in ultimele trei saptamani tot atatea persoane care si-au pierdut locul de munca, ca si in perioada citata.

Ultima raportare a Ministerului Muncii arata ca numarul contractelor suspendate este de 1.005.552, din care peste 292 mii in industria prelucratoare, peste 196 mii in comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor, restul de peste 100 mii in hoteluri si restaurante.

Daca la acest numar adaugam cele 209.851 de contracte de munca incetate in comert, industrie prelucratoare si constructii, avem tabloul complet al situatiei somerilor din Romania.

Situatia se agraveaza cu fiecare zi pe care acest spate al frontului o petrece in inactivitate prin mentinerea masurii de distantare sociala.

Este foarte posibil ca in lunile iunie-iulie sa apara o criza severa a lichiditatilor, categorii importante ale populatei nemaiavand continuitatea veniturilor salariale nu vor mai putea sa-si asigure un consum rezonabil de alimente si nici plata utilitatior.

Modul nicidecum justificat economic de fixare a cuantumului amenzilor va conduce pana la 15 mai la aparitia unui paradox cu implicatii extrem de negative asupra puterii de cumparare a populatiei: volumul amenzilor va reprezenta cca. 38% din cuantumul cheltuielilor ce revin angajatorilor pentru sustinerea somajului tehnic.

Sectorul HoReCa este intr-o situatie falimentara

Mentinerea restrictiilor de functionare dupa 15 mai conduce, conform estimarior specialistilor din domeniu, la o reducere a activitatii cu peste 50%.

Va rog, stimati domni, sa aveti in vedere ca business-ul din acest domeniu nu poate fi refacut intr-o perioada mai scurta de 3-5 ani, conform Organizatiei Mondiale a Turismului (UNWTO).

Economia Romaniei, spatele frontului pe care luptati cu pandemia, nu va putea rezista pana la sfarsitul acestui an, fara a intra intr-o criza economica cu efecte dramatice pe termen lung asupra starii generale a natiunii. Trebuie insa stiut ca intrarea in criza economica dupa criza pandemica nu este o fatalitate.

Aproape toate tarile europene sunt azi in situatia de a evita recesiunea datorita schimbarii radicale pe care o fac chiar in aceste zile in conceperea si aplicarea masurilor anticoronavirus.

Declansarea acestei schimbari coincide cu aparitia concluziilor unor studii efectuate de catre Centrul National de Cercetari Stiintifice din Franta. La data de 2 aprilie, Yves Gaudin, seful acestui centru, declara la Frace Info: "virusul va mai continua sa circule in lume, iar omenirea va trebui sa convietuiasca cu virusul SARS-CoV-2."

Aceasta traseaza o linie de separatie clara intre politica de pana acum "nu avem vaccin, deci stati in casa si mentineti izolarea" si noua politica preconizata: "desi nu avem vaccin, invatati sa convietuiti cu virusul".

Aceasta noua interpretare a facut ca aproape imediat cele mai importante tari europene occidentale sa treaca la masuri de relaxare treptata si sa permita libera circulatie, deschiderea unor unitati de comert si servicii, chiar reluarea unor activitati scolare.

De ce nu decideti si domniile voastre o astfel de trecere la politica convietuirii cu virusul, caci oricum nu il puteti invinge?

De ce nu va luati curajul si responsabilitatea de a accepta riscul unor relansari chiar in conditiile in care nu puteti gestiona total pandemia, asa dupa cum fac alte tari? Oare considerati riscul pandemic diferit de riscul economic? Ambele omoara.

Desigur, se poate replica prin faptul ca nu am atins apogeul, dar putem cunoaste acest apogeu in conditiile in care testarea este insuficienta?

Trecerea anuntata de la starea de urgenta la starea de alerta nu are niciun rol in solutionarea problemei economice.

Se relaxeaza domenii si activitati fara importanta economica. Deplasarea libera in localitati, deschiderea parcurilor, a saloanelor, a muzeelor sau practicarea sportului ciclist nu aduc relaxare economica, creeaza o infima valoare adaugata si nu salveaza colectarea bugetara.

Stimati domni, succesul luptei dumneavoastra in prima linie depinde substantial de moralul si increderea celor din spatele frontului. E greu de obtinut o astfel de stare in conditiile in care suntem priviti ca niste iresponsabili incapabili sa se autoprotejeze.

Ar fi trebuit ca modul laudabil in care enorma majoritate a populatiei s-a comportat la sarbatorile pascale si de 1 Mai sa fie apreciat de facto prin masuri suplimentare de relaxare si nu numai din vorbe la televizor. Este o greseala sa se generalizeze fapte izolate si sa fim toti asimilati cu iresponsabila comunitate din Vadu Crisului.

Cu tot respectul si sincere aprecieri pentru ceea ce faceti pentru noi, stimati domni, indraznesc sa insist asupra necesitatii de a intelege rolul si importanta celor din spatele frontului pentru victoria luptei ce o purtati.

Istoria ne da o pilda in acest sens: intr-un razboi cu bombe si tancuri, cel de Al Doilea Razboi Mondial, unul dintre beligeranti si-a motivat masurile de sprijinire exclusiva a celor din prima linie cu motto-ul "totul pentru front, totul pentru victorie".

Victoria a obtinut-o, dar numarul de morti din spatele frontului a fost mai mare decat al celor din prima linie.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.