Criza financiara, mai perversa decat catastrofa naturala

Presa franceza de luni publica un studiu comparativ al jurnalistului Jean-Pierre Robin, care, punand dezastrul recent din Japonia alaturi de evenimentele financiare globale, ajunge la concluzia ca o catastrofa naturala poate fi gestionata incomparabil mai bine ca o criza financiara.

De altfel, si Julian Jessop, de la institutul independent Capital Economics, ajunge la concluzii similare, luand in calcul doua exemple, pe care le considera de referinta, scrie Le Figaro.

Primul - efectele seismului de la Kobe (Japonia), petrecut in 1995, pot fi considerate modeste, in raport cu criza asiatica din 1997-1998, ale carei consecinte s-au resimtit in intreaga lume.

Al doilea - caderea economiei japoneze cu 10% in anii 2008-2009, in urma "marii recesiuni" ce a urmat dupa falimentul bancii Lehman Brothers, nu poate fi comparata cu nici una din catastrofele naturale cunoscute in epoca noastra, poate chiar in istorie.

Explicatiile pertinente ale unui economist

Explicatiile acestor neasteptate realitati pornesc de la considerente locale sau globale si pot fi sistematizate din patru puncte de vedere:

1. Un cutremur sau o inundatie, chiar de proportiile ultimelor tsunami, raman circumscrise intr-o arie geografica bine delimitata, in timp ce criza poate lua proportii mondiale, fara niciun fel de limite.

2. Distrugerile de natura patrimoniului industrial sau urban, localizate in constructii, instalatii, tehnologii, transporturi si altele de acest fel, oricat de mari ar fi ele, pot fi inlaturate prin masuri ingineresti, astfel incat intreaga activitate sa fie reluata, dupa un timp, in conditii corecte.

Dimpotriva, urmare socului produs de criza financiara, speculatiile ulterioare agraveaza si mai mult recesiunea si dimensiunile pierderilor initiale. Spre deosebire de primul caz, unde proiectele inginerilor dau solutii precise, asupra crizei nu poti actiona decat relativ aleatoriu si fara nicio siguranta.

Ca urmare, cel mai grav pericol de pe urma catastrofei naturale este faptul ca ea poate genera una financiara, imposibil de gestionat.

Pe acest considerent, banca Japoniei a procedat corect, cand a lansat pe piata monetara interbancara uriasa suma de 335 miliarde euro.

Suma depaseste cu mult costurile refacerii economiei dupa dezastru, dar efortul este cat se poate de inteligent, daca tinem seama ca el va frana din fasa apetiturile speculative, capabile sa destabilizeze sistemul financiar.

3. Distrugerea unei case, a unui complex sau a unui oras este un fenomen vizibil, ale carui proportii pot fi evaluate precis. Deteriorarea unui activ financiar sau o criza, ca cea din iarna 2008-2009, mocnesc ascuns, iar efectele se autoamplifica. O evaluare facuta astazi poate fi rasturnata maine de forte invizibile si foarte greu de stapanit.

4. Reactia societatii la un dezastru natural este incomparabil mai solidara decat in fata unuia financiar. In fata acestuia, nu pregeta sa se manifeste egoismul, indiferenta si chiar cinismul celor care se considera mai putin afectati.

Vietile nu se platesc cu valuta

Fireste, sub aspect economic, optica celor prezentate este foarte corecta. Putem remarca, totusi, ca nu exista considerente enomomice care sa puna in aceeasi ecuatie socul vreunei crize economice si vietile miilor de oameni pe care-i sacrifica dezastrele naturale, oricat ar fi ele de "circumscrise intr-o arie geografica".

Cutremurul din 1923, la Tokio, a lasat in urma 140.000 de morti, iar cel recent a lasat 27.000 de morti si disparuti. Dezastrele naturale ucid, marile crize economice - cel putin teoretic - nu iau vieti.

In fata calculelor economice, mi-am permis sa rememorez gandurile celui care a fost Mark Twain: daca am evalua vietile in dolari, ar insemna ca cele mai mari valori ale omenirii sunt ascunse in cimitire.

Pensiile vor fi virate înainte de Paște. Anunțul lui Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, marți, 23 aprilie, la începutul ședinței de Guvern, să facă demersurile necesare pentru ca toate pensiile să fie...

România, pe ultimele locuri din Europa la achiziționarea cărților online. Cât de mult se cumpără ebook-uri și volume tipărite de pe internet

În 2023, la nivelul Uniunii Europene, 13,4% din rezidenţi au cumpărat online cărţi, reviste sau ziare tipărite şi doar 7,2% din rezidenţii UE au făcut achiziţii online de cărţi...