De ce nu e nimeni la inchisoare pentru criza financiara?

Vineri, 25 Iunie 2010, ora 12:09
3283 citiri
De ce nu e nimeni la inchisoare pentru criza financiara?

Criza financiara a dizolvat sapte trilioane de dolari de pe Wall Street si a distrus cateva companii-simbol ale Americii, precum AIG, Bear Stearns si Lehman Brothers. Dar cine a platit pentru asta?

Tot criza era sa lase SUA si fara General Motors, zeci de mii de angajati ai constructorului auto pierzandu-si locul de munca. Alte milioane de americani au ramas fara case din cauza acelorasi erori facute de marii bancheri, iar asta e doar bilantul din SUA. Si totusi, unde sunt procesele si condamnarile, se intreaba jurnalistii de la Fortune Magazine.

Niciun oficial de rang inalt din sistemul financiar american nu a fost condamnat sau arestat, in special pentru ca nu are cine sa o faca, atrage atentia Bill Black, fost director al Institutului pentru Prevenirea Fraudelor. In opinia lui, toti cei care controlau domeniul s-au reprofilat, lucru pe care l-a facut si el. Daca in urma cu cativa ani a adus in fata judecatorilor 1.000 de inalti oficiali acuzati de frauda, acum este doar profesor de drept.

Unul dintre motivele pentru care America nu mai are experti in acest domeniu este atacul de la 11 septembrie 2001. Din acel moment, 500 dintre specialistii in delicte financiare ai FBI au fost transferati la departamente unde se ocupa de securitatea nationala.

Motivul pentru care au fost transferati e usor de inteles, dar nu la fel de logica e si decizia de a nu-i inlocui.

In al doilea rand, se stie cat de greu de castigat sunt astfel de procese, asa ca de ce sa le mai pornesti? Washington-ul are deja la activ cateva esecuri colosale in instanta. Unul dintre procese a fost impotriva lui Richard Scrushy, fondatorul companiei de asigurari medicale HealthSouth. Procurorii au stabilit 85 de capete de acuzare pentru delicte financiare, dar in cele din urma a fost acuzat doar de 36 dintre ele si a fost achitat de un juriu chiar daca cinci directori financiari ai companiei au depus marturie impotriva lui spunand ca el nu avea doar cunostinta de fraudele care se faceau, dar le si incuraja.

Profesorul Bill Black a explicat ca astfel de intamplari, in care un acuzat scapa desi erau dovezi solide impotriva lui, ii sperie ingrozitor pe procurori. Deci ce rost mai are?

Arma perfecta e inchisa in sertar

Daca ar decide sa faca ceva impotriva celor care au declansat criza financiara, procurorii ar avea si arma perfecta. Senatul american a adoptat in 2002 legea Sarbanes-Oaxley, sau Sarbox, gandita special ca reactie la scandalurile din corporatii care ii costau pe investitori miliarde de dolari atunci cand actiunile incepeau sa scada.

Legea, despre care George W. Bush spunea ca este cea mai importanta reforma a practicilor in afaceri de la Franklin D. Roosevelt incoace, se aplica la nivel global chiar daca este o lege americana si stabileste ca directorii executivi poarta toata responsabilitatea pentru rezultatele financiare.

Sarbox a fost creata la scurt timp dupa scandalurile Enron si Worldcom si a incercat sa puna capat strategiei de aparare a directorilor care spuneau ca nu aveau cunostinta despre adevarata performanta negativa a companiei pe care o conduceau.

Nefolosirea legii impotriva bancherilor chiar ii socheaza pe unii investitori, mai ales pentru ca s-a depus mult efort ca ea sa intre in vigoare si sa poata pedepsi exact delictele financiare de care vorbim acum.

Ea ii obliga pe directorii executivi si pe cei financiari sa semneze rapoartele companiei si ii pedepseste daca ofera informatii false cu buna stiinta. Asa ca este extrem de relevanta in contextul actual, deoarece in criza care a lovit SUA a fost vorba de cele mai multe ori de "pacaleli" financiare.

Lehman Brothers, cel mai simplu caz

Lehman Brothers este cel mai bun exemplu de faliment care ar putea fi judecat pe baza legii Sarbox. Acum toata lumea a aflat ca Lehman isi cosmetiza rezultatele financiare folosind un truc numit tranzactii Repo 105. Aceasta smecherie a ajutat banca sa ascunda miliarde de dolari si a facut ca datoriile uriase sa nu apara in rezultatele financiare.

Dick Fuld, celebrul fost CEO al Lehman Brothers, spune acum ca nu stia absolut nimic despre acest artificiu de calcul.

Iar Lehman nu este singurul caz in care ar putea sa fie aplicata legea Sarbox. In multe alte situatii ar merita incercata deoarece, asa cum spun investitorii, a lasa pe cineva sa scape nepedepsit dupa ce a furat banii actionarilor aduce in randul populatiei un cinism tulburator si naste un capitalism de cumetrie in care exista niste legi pentru cei bogati si alte legi pentru cei nu prea bogati.

Citeste si:
Alexandru Rafila cere reîmpărțirea atribuțiilor între DSU și Ministerul Sănătății: ”Trebuie să găsim o cale de mijloc, echilibrată”
Alexandru Rafila cere reîmpărțirea atribuțiilor între DSU și Ministerul Sănătății: ”Trebuie să găsim o cale de mijloc, echilibrată”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat miercuri, 1 decembrie, că se va ajunge în curând la o soluție în ceea ce privește reîmpărțirea atribuţiilor între Departamentul...
Controversele numirii deputatei Laura Vicol în fruntea Comisiei Juridce. Ciolacu: ”Va trebui să vină să dea explicaţii”
Controversele numirii deputatei Laura Vicol în fruntea Comisiei Juridce. Ciolacu: ”Va trebui să vină să dea explicaţii”
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că Laura Vicol, propusă la șefia Comisei Juridice a Camerei Deputaților, va trebui să dea explicaţii publice cu privire la acuzaţiile care i se aduc. "Eu...