Grecia este salvata pentru moment. Toate planurile se bazeaza pe un balon de sapun?

Eurogrupul a reusit ceea ce se straduia deja de mai multe luni: aprobarea unor noi credite de miliarde de euro pentru Grecia. Dar la reuniunea din Luxemburg, o anume problema a ramas nerezolvata.

Membrii Eurogrup au reusit sa ajunga din nou la un acord pentru a decide soarta Greciei. La Luxemburg, ei au gasit numitorul comun care sa-i linisteasca pe toti: pe greci, pe ministrii de Finante din UE si pe FMI.

S-a decis alocarea unor credite in valoare de 8,5 miliarde de euro din fondul european de salvare (EMS), dupa cum a anuntat seful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem. El a vorbit despre un "pas mare" inainte. Comisarul european pentru Economie, francezul Pierre Moscovici, a adaugat cu exaltare: "Sunt vesti foarte bune, care contin promisiunea sperantei - atat pentru poporul grec, cat si pentru zona euro".

Bani noi pentru datorii vechi

Aceste vesti bune au venit exact la timp pentru Atena. Statul elen trebuie sa-si achite in 4 saptamani datoriile la creditorii privati, la BCE si la FMI. De plata sunt aproape 7 miliarde de euro, bani pe care Atena nu ii are si care ar urma sa vina din fondul de salvare creat in 2016. Practic, un credit nou il stinge pe cel vechi.

In Germania, Comisia de Buget a Bundestag verifica, vineri, daca acordul incheiat de Eurogrup corespunde mandatului dat de Parlamentul de la Berlin.

Negocierile au avansat incet in ultimele saptamani pentru ca creditorii nu reusisera sa se inteleaga cu privire la modul in care Grecia trebuie sa administreze povara tot mai mare a datoriilor.

FMI cere ca o parte din datoriile statului elen sa fie anulate, dar ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, respinge ferm acest demers.

La Luxemburg s-a ajuns, totusi, la un compromis, dupa sase ore de negocieri: FMI se va alatura oficial programului de salvare pentru Grecia. Banii de la Fondul Monetar International vor sosi, insa, abia dupa ce Eurogrup va avea un plan clar cu privire la modul de reducere pe termen lung a datoriilor Greciei.

Un anunt in acest sens a fost facut de sefa FMI, Christine Lagarde, la Luxemburg. Nu se stie deci daca forul din Washington va plati vreun ban pana la urma si nici despre ce sume ar putea fi vorba.

Nu este necesara o anulare a datoriilor?

Ministrul german de Finante a dat urmatorul raspuns cand a fost intrebat despre o relaxare a datoriilor statului elen: "Daca taierea datoriilor nu este necesara, atunci nu avem de ce sa o facem."

Adica: daca prognoza UE privind evolutiile pozitive pe viitor ale economiei elene se va adeveri, atunci Atena va reveni oricum pe propriile picioare si nu va mai avea nevoie de injectii de capital din afara tarii.

Schauble a declarat pentru DW: "Avem prognoze diferite. Institutiile europene sunt mult mai optimiste decat FMI." Pe moment, dezvoltarea economica a Greciei ar fi buna.

Atena ar fi adoptat masuri dureroase, necesare insa pentru primirea de noi ajutoare financiare. Printre acestea: privzatizarea intreprinderilor de stat neprofitabile, micsorarea pensiilor si anularea privilegiilor fiscale.

Autoritatile de la Bruxelles si Berlin s-au declarat multumite cu aceste masuri. Comisia Europeana anticipeaza ca Grecia va reusi, in anii urmatori, surplusuri bugetare de 3,5%, suficiente pentru achitarea datoriilor de stat.

Teama de o spirala negativa

La Washington, acest optimism nu este impartasit.

FMI se asteapta la un surplus bugetar de doar 1,5%. Daca va fi asa, atunci Grecia nu va reusi sa redevina independenta nici dupa expirarea actualului program de ajutorare, in 2018.

Citeste si despre Romania, care a depasit Grecia si ar putea deveni in 2017 cea mai mare economie din Balcani

In acest caz, Atena va avea nevoie de noi credite, ceea ce va duce la cresterea pe mai departe a datoriilor - o adevarata spirala negativa.

Pozitia FMI este si cea a guvernului elen. Premierul Alexis Tsipras a amenintat recent ca, fara o taiere a datoriilor, reformele adoptate acum, mai ales micsorarea pensiilor si majorarea fiscalitatii, vor fi anulate. Acestea ar urma sa intre in vigoare abia din 2019, respectiv 2020.

Tsipras se afla sub o mare presiune interna. Cabinetul sau urmeaza practic un program de guvernare total opus platformei de stanga cu care a castigat puterea. Executivul lui Tsipras a redus de mai multe ori pensiile si salariile si a majorat impozitele. Ceea ce nemultumeste masiv populatia greaca. Mii de pensionari au protestat joi pe strazile Atenei. Iar in 2019 au loc urmatoarele alegeri generale.

Nina Niebergall

O țară de un miliard de locuitori, prietenă cu Rusia, îi face pe plac lui Trump. Putin încasează o lovitură în plin

Odată cu terminarea mandatului de la Casa Albă a lui Joe Biden, lumea se pregătește de o schimbare a politicii Statelor Unite, după 20 ianuarie 2025, când Donald Trump revine în forță....

SUA lovesc interesele a 2 țări NATO: Putin le ajută să scape de mutarea dură a Americii

După începerea invaziei Rusiei din Ucraina din urmă cu peste 33 de luni, Occidentul a impus sancțiuni Moscovei, dar unele state nu s-au aliniat în totalitate la acestea. Acum, Statele Unite...