Perspectiva Grexit-ului e tot mai mare. Romania nu se poate juca la infinit cu norocul Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 14 Iulie 2015, ora 07:17
12261 citiri
Perspectiva Grexit-ului e tot mai mare. Romania nu se poate juca la infinit cu norocul Interviu
Foto: cristianpaun.finantare.ro

Referendumul inutil a adancit prapastia intre greci si europeni, iar perspectiva excluderii Greciei din zona euro este tot mai mare. Este greu de crezut ca premierul Tsipras va aplica masuri in care ideologic nu crede, afirma profesorul de economie de la ASE, Cristian Paun.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. Cristian Paun a explicat ca "din disperarea de a se mentine cu orice pret la putere Tspiras da impresia ca vrea chiar sa fie mai dur decat i-au cerut creditorii, poate pune mana pe noi imprumuturi. Neavand insa ce garantii sa mai ofere, premierul grec se loveste sistematic de o usa tot mai inchisa".

In opinia profesorului Paun, mentinerea in zona euro a unei tari care refuza reformarea si care acumuleaza in continuare datorii este mult mai problematica pe termen mediu decat eliminarea Greciei din aranjamentul monetar.

Cistian Paun atrage atentia si asupra situatiei Romaniei: "Continuam sa acumulam datorii publice si deficite. Norocul nostru a fost ca ponderea datoriei publice in PIB a Romaniei nu a fost una foarte mare, insa nu ne putem juca la nesfarsit cu el."

Avem cu adevarat o solutie pentru Grecia sau doar un nou pansament?

Din pacate, Grecia a pierdut de nenumarate ori momentul de a alege calea corecta spre prosperitate. De foarte multi ani, politicienii greci au facut ce au vrut din popor, l-au sedus cu nenumarate cadouri sociale otravite, imposibil de sustinut financiar din ceea ce producea economia greaca.

Acumularea de deficite si datorii a fost imposibila fara un ajutor constant din partea populatiei, care prin votul sau a girat mereu acest stil de viata. Statul grec, prin schemele de asistenta sociala pe care le are in spate, continua sa produca cheltuieli mai mari decat veniturile pe care le poate obtine din taxe.

Cum tiparnita nu mai este la indemana lor, politicienii se pot baza pe doua variante: fie reduc cheltuielile si aici vorbim de reformarea statului, fie se imprumuta din nou rostogolind la nesfarsit datorii mai vechi.

Un nou imprumut devine tot mai dificil in conditiile in care datoria Greciei a fost simtitor transferata dinspre banci private inspre institutii europene. Imprumutul este cu atat mai dificil cu cat nu se intrevede vreo posibilitate ca economia greceasca, cea privata, platitoare de taxe din care sa se ramburseze aceste datorii, sa isi revina simtitor prea curand.

In plus, neseriozitatea grecilor, care au ascuns sistematic partenerilor informatii importante legate de situatia financiara precara a finantelor publice, face dificila gasirea unui creditor dispus sa ii ajute in momentul de fata. Tocmai de aceea toti partenerii Greciei pun accentul acum pe reformarea din temelii a acestei tari.

Pentru ca Grecia sa poata sa isi revina este nevoie de mult sacrificiu din partea grecilor, in primul rand. Nu este nici etic si nici moral ca Grecia sa ceara acest sacrificiu partenerilor, cetatenilor europeni, care detin si folosesc alaturi de greci euro si care prin activarea tiparnitei isi vor vedea puterea de cumparare diminuata, fara ca grecii sa nu faca nimic in acest sens.

Accepta Grecia masuri mai severe decat planul respins la referendum?

Referendumul inutil a adancit prapastia intre greci si europeni. Grecii se izoleaza incet, incet de Europa prin acest gen de comportament. Foarte multi europeni vad acum in greci un popor care a exploatat la maxim hazardul moral pe care l-a presupus initial integrarea Greciei in Uniunea Europeana si apoi integrarea sa cu cantec in Zona Euro.

Grecii lasa sa se inteleaga ca europenii le datoreaza ceva si ca le fac o onoare europenilor fiind alaturi de ei in proiectul european. Par a crede cu tarie ca problema nu este la ei, ci la niste europeni "ticalosi" care nu inteleg modul de a fi al elenilor.

Nimeni nu i-a obligat la nimic pe greci. Ei, voluntar, au aderat la Uniunea Europeana si la rigorile pe care le implica mentinerea in clubul tarilor europene. Trebuie si ei sa stranga cureaua, asa cum au facut si romanii, de exemplu, daca vor sa ramana alaturi de proiectul european.

S-a indepartat pericolul unui Grexit?

Perspectiva excluderii Greciei din Zona Euro, nu din UE, este tot mai mare. Simularile care se fac in momentul de fata si discutiile catre asa ceva par ca se indreapta. Aceasta perspectiva face ca puterea de negociere a Greciei sa scada si mai mult, in conditiile in care poporul grec nu vrea acest lucru.

Pentru ca perspectiva iesirii Greciei din Zona Euro este una foarte cenusie pentru grecul de rand: intoarcerea tiparnitei in Grecia va transfera integral costul functionarii statului grec pe spinarea grecilor utilizatori de drahme. Foarte curand grecii vor vedea pe pielea lor cat costa integral lipsa de reforme, incapatanarea de a se lasa sedusi de visul de "aur" al socialismului redistributiv si de a vota permanent pentru politicieni populisti.

Cred ca cea mai mare parte a grecilor incepe sa constientizeze aceasta perspectiva. Orice tragere de timp e in defavoarea grecilor in momentul de fata si ii apropie si mai mult de prapastie.

Este de crezut ca Guvernul Tsipras va pune in practica reforme structurale profunde pe care le-a ratat in primele 6 luni de mandat?

Credibilitatea sa a fost adanc stirbita. Europenii cu greu pot trece peste atitudinea aroganta si persiflatoare adoptata in ultima perioada de premierul grec si de acolitii sai.

In loc sa il legitimeze si mai mult in fata europenilor pe premierul grec, referendumul aberant organizat de el l-a izolat si mai tare. Este greu de crezut ca premierul, care continua sa reprezinte o buna parte din greci, va aplica masuri in care ideologic nu crede.

Din disperarea de a se mentine cu orice pret la putere da impresia ca acum vrea chiar sa fie mai dur decat i-au cerut creditorii, poate pune mana pe noi imprumuturi. Neavand insa ce garantii sa mai ofere, premierul grec se loveste sistematic de o usa tot mai inchisa. Promisiunile sale sunt desarte si tradeaza mai degraba disperarea si lipsa de solutii.

Este posibila redresarea Greciei doar prin reforme la sange sau fara o restructurare a datoriei nu are cum sa o scoata la capat?

O restructurare a datoriei se impune clar pentru ca este vorba de o datorie extrem de mare care, asa cum stau lucrurile la ora actuala, nu poate fi platita repede din ceea ce produce economia greceasca. Insa ea nu vine niciodata fara masuri de reforma, la pachet.

La fel se intampla si intr-o companie puternic indatorata. Banca promite restructurarea datoriei si perioada de gratie, daca debitorul accepta o implicare a bancii in compania respectiva.

In cazul unei tari, situatia e chiar mai complicata pentru ca garantiile reale sunt limitate, nu exista terenuri sau cladiri, averi care garanteaza creditarea. Cu atat mai mult, in lipsa unor garantii reale, creditorii care imprumuta o tara sunt concentrati pe reforme si masuri de redresare.

Reformele din Grecia trebuie sa vizeze reducerea semnificativa a statului, relaxare fiscala pe toate planurile, privatizare, reformarea sistemului de pensii prin eliminarea privilegiilor si a pensionarilor anticipate, reducerea numarului de taxe si a birocratiei din spatele colectarii lor etc, reforme pe care si Romania ar trebui sa le aplice cu motoarele turate.

A fost Grecia umilita, santajata, terorizata? A fost intransigenta Germaniei excesiva?

Toti cei care condamna atitudinea Germaniei din momentul de fata ar trebui sa se gandeasca la faptul ca Germania apara in primul rand interesele detinatorilor de euro: salvarea si mentinerea Greciei pe linia de plutire s-au facut prin finantari masive de la Banca Centrala Europeana si de la fondurile constituite special tot cu suportul tiparnitei.

Germania prin pozitia sa trage un serios semnal de alarma cu privire la nevoia de a schimba modul de "prosperitate" in Europa: mai putin redistributionism si mai multa munca. Germania, prin atitudinea sa, vorbeste de mai putin antreprenoriat politic si mai mult antreprenoriat real.

Germania se mentine de partea unei Europe cu mai putine deficite si mai putine datorii, care sa puna presiune mai putina pe tiparnita de euro. Se opune unei abordari falimentare care domina inclusiv mediul academic economic si care sustine ca tiparirea de bani este neproblematica si poate sterge oricand si oricate datorii acumulate de catre state tot mai putin reformate, mai cheltuitoare si mai avide de a face "cadouri" bugetare otravite electoratului lor.

Si daca Grexitul se produce? Unii spun ca Greciei i-ar fi mai bine cu drahma.

Putini greci inteleg ca primul efect la Grexit-ului va fi o hiperinflatie care va saraci si mai mult populatia si care va arunca in aer orice dezvoltare economica durabila. Prin trecerea la drahma si inflatarea monedei, vor castiga in primul rand cei mai apropiati de tiparnita, adica politicienii.

Ei vor fi salvati cu precadere si toata problema va fi pusa pe spinarea celor mai indepartati de tiparnita, adica antreprenorii, pensionarii, tinerii, cei care nu au afaceri cu statul. Devalorizarea drahmei va fi inzecit mai dureroasa decat devalorizarea euro.

Si daca planul actual se aplica, care ar urma sa fie efectele lui asupra grecilor?

Reformarea Greciei trebuie sa inceapa prin deconectarea de la stat a multor greci care acum traiesc pe spinarea bugetului public. Deconectarea va insemna intr-o prima faza somaj clar, care in timp se poate absorbi de alte tari europene sau se poate absorbi din afaceri sanatoase care se pot construi prin politici publice si fiscale inteligente.

In plus, masurile propuse de europeni vizeaza imbunatatirea calitatii actului de guvernare in Grecia: mai multa transparenta in cheltuirea banului public, institutii independente de factorul politic (colectarea taxelor sa nu se mai faca de o autoritate politizata care poate ierta selectiv contribuabili) sau disciplina bugetara (limitarea deficitelor viitoare). Inflatia va aparea cu precadere daca grecii vor fi eliminati din Zona Euro si vor adopta propria moneda.

Anticipati vreun efect asupra zonei euro si asupra intregii UE?

Evident ca da. Dar nu cred ca sunt atat de dramatice precum incearca unii sa le prezinte. In momentul de fata, problema datoriei Greciei a fost transferata dinspre banci "private" la nivel comunitar, unde exista tiparnita de euro care deja pompeaza lichiditati semnificative in sistemul financiar european.

Deja capitaluri private importante au parasit Grecia si continua sa o faca, in jur de 30 de miliarde de euro din 2009 pana in prezent. Cred ca mentinerea unei tari care refuza reformarea si care acumuleaza in continuare datorii in Zona Euro este mult mai problematica pe termen mediu decat eliminarea Greciei din aranjamentul monetar.

Deja se fac calcule si estimari in acest sens si cred ca multi specialisti isi dau seama de acest lucru. Oponentii, altii decat grecii, ideii de eliminare a Greciei sunt, mai degraba, din tabara tarilor cu probleme similare - Italia, Spania si chiar si Franta, intamplator si cei mai mari creditori ai Greciei.

Asupra Romaniei pot fi efecte ale crizei elene?

Romania nu va fi afectata direct de problema pentru ca Grecia nici nu este un investitor important in Romania si nici nu este un client important pentru exporturile romanesti. Efectul poate veni indirect, prin incetinirea cresterii in Uniunea Europeana. Acest efect poate fi potentat si de faptul ca noi nu am reusit, la randul nostru, sa reformam foarte mult, ca lectie la criza prin care am trecut.

In continuare ne culcam pe ureche, ne consideram, ca in 2007, lipsiti de orice vulnerabilitate si nu facem prea multe pentru a nu fi prinsi din nou pe picior gresit. Nici noi, ca si grecii, nu am privatizat prea mult, nu am debirocratizat prea mult, nu am redus din ineficienta statului si nu am facut prea multi pasi in directia crearii unui mediu de afaceri predictibil si atractiv pentru fluxurile financiare private.

Continuam sa acumulam datorii publice si deficite. Norocul nostru a fost ca ponderea datoriei publice in PIB a Romaniei nu a fost una foarte mare, insa nu ne putem juca la nesfarsit cu el.

Vești proaste pentru angajații Tarom. Compania intră în reorganizare economică
Vești proaste pentru angajații Tarom. Compania intră în reorganizare economică
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, 24 aprilie, la Tulcea, că TAROM va primi până la finele lunii ajutor din partea Comisiei Europene şi apoi va intra într-o...
ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară
ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...
#Grecia plan de salavare, #Grecia Germania eurozona , #criza Grecia