2010 - anul in care criza a ingenunchiat economia Europei

Inceputul anului 2010 nu a fost nici pe departe unul in care criza sa dea semne ca se va disipa, ci din contra, o perioada care a reusit sa ingenuncheze foarte multe tari europene, care, in fata unei situatii fara precedent, s-au vazut nevoite sa ia cele mai aspre si mai nepopulare masuri de austeritate.

Prima dintre aceste tari a fost Grecia, pentru care primavara acestui an a insemnat si caderea in prapastie. Considerata cel mai bun exemplu de integrare financiara din Europa, Grecia s-a dovedit unul dintre cele mai mari esecuri ale Uniunii Europene, deficitul bugetar imens amenintand sa provoace o noua criza in zona euro, daca nu se intervenea cu un ajutor financiar extrern.

Criza din Grecia a capatat o noua dimensiune, in mare parte din cauza comportamentului guvernului din Atena. Pe scurt, acesta a mintit in legatura cu gravitatea situatiei sale fiscale. Aproape din toate punctele de vedere, grecii au cheltuit mai mult decat isi permiteau. Deficitul de cont curent a ajuns la 15% din PIB, iar datoriile externe depaseau la sfarsitul anului trecut deja produsul intern brut, economia tarii sprijinindu-se doar pe doua industrii: transporturi maritime si turism.

Cu un picior in groapa, Grecia s-a vazut nevoita sa ceara ajutor extern si, daca UE nu ar fi vrut s-o ajute, era gata sa apeleze chiar si numai la ajutorul FMI. Pretul greselilor sale a fost imens, statul elen ajungand sa se imprumute 110 miliarde de euro de la UE si FMI.

Criza din Grecia a speriat insa intreaga Europa, iar analistii estimau la jumatatea acestui an ca Portugalia, Irlanda si Spania vor calca cu pasi repezi pe urmele Greciei, iar economiile Italiei si Marii Britanii erau si ele sub lupa analistilor. Marea surpriza a fost insa Irlanda, care, desi se stia ca se lupta cu rambursarea datoriilor de stat, a avut un sistem bancar ce a adus-o in pragul falimentului.

Daca guvernul din Atena este responsabil pentru cheltuielile nemasurate si pentru ascunderea adevarului, in Dublin, bancile sunt cele care sunt vinovate pentru cresterea datoriei private.

In timp ce Grecia a facut disperata apel la europeni, pentru ca vistieria statului era goala si nu avea de unde sa ramburseze banii imprumutati sau sa-si plateasca functionarii publici, Irlanda a fost prea mandra ca sa-si recunoasca de la inceput problemele, fiind fortata mai degraba de Uniunea Europeana sa accepte ajutor. Totusi, in toamna acestui an, Irlanda a ajuns sa se imprumute 85 de miliarde de euro.

Din suma totala, 10 miliarde sunt meniti pentru "recapitalizarea imediata", iar alti 25 de miliarde pentru eventualitatea aparitiei altor probleme in sistemul bancar irlandez.

Cine ar putea urma?

Dupa ce criza a deviat de la linia de plutire tari ce nu pareau neaparat a fi primele vizate, marea intrebare este acum cine vor fi urmatoarele victime? Lista nu este deloc scurta. De exemplu, Portugalia se confrunta cu un model de crestere economica nesustenabila si cu o lipsa de competitivitate. Timp de 10 ani, tara a inregistrat o crestere lenta, iar pietele sunt sceptice cu privire la capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar de la 9,3% in 2009, la 7,3% pana la sfarsitul anului.

La randul sau, guvernatorul Bancii Spaniei recunoaste ca efectele crizei irlandeze "s-au extins rapid" pentru tarile aflate la periferia zonei euro si se fac "simtite" la nivelul datoriei spaniole. Indoielile despre capacitatea guvernului de a diminua deficitul care a crescut in 2009 la 11,2% din PIB persista. Si toate acestea in timp ce se asteapta ca economia Spaniei sa cunoasca recesiunea atat in 2010, cat si in 2011.

Economistii cred ca, la randul sau, Italia reprezinta "cea mai mare amenintare" pentru moneda unica europeana. Datoria publica a peninsulei, care a ajuns la aproximativ 116% din PIB in 2009 (aproximativ 1,800 miliarde de euro), ar putea crea mari dezechilibre in zona euro.

Analistii ceva mai pesimisti sustin ca Franta nu va scapa de efectul de domino al crizei datoriei din zona euro. Potrivit lui Nouriel Roubini, care a anticipat criza subprime, starea finantelor publice din Franta nu este cu mult mai buna decat cea a tarilor aflate la periferia UE, insa nu sunt nici chiar in acelasi punct.

Unora le merge bine

In timp ce Europa este in cautarea celor mai bune modalitati de a renaste din propria cenusa, Asia devine tot mai prospera, datorita motorului sau economic: China.

Vestea data in aceasta vara, ca aceasta tara a devenit cea de-a doua mare economie din lume, depasind Japonia, dupa trei decenii de crestere accelerata, prin care sute de milioane de oameni au iesit din saracie, a suprins doar pe jumatate, caci, in 2009, imensul stat dadea semne de crestere infloritoare.

In functie de rata de schimb valutar, China ar putea deveni cea mai mare economie a lumii in 2025, depasind Statele Unite, potrivit estimarilor analistilor de la Banca Mondiala si Goldman Sachs.

Odata cu ocuparea acestei pozitii, carcotasii au inceput sa invoce faptul ca acest stat este un "pericol" pentru noua lume globalizata, in conditiile in care puterea economica a SUA este in declin, iar Europa in criza financiara. Opinia apartine unui renumit jurnalist, analistul si om de cultura spaniol, Antonio Navalon. El considera ca influenta economica a Chinei a crescut, iar in momentul de fata economiile slabile se bazeaza pe infuzia de calital chinez, care astfel se extinde, pe zi ce trece si cucereste Occidentul.

China a fost acuzata si ca se foloseste de Grecia pentru a intra in Europa. In urma cu cateva luni, China anunta investitii importante in infrastrucutra portuara a Greciei, prin preluarea in concesiune pe 35 de ani, contra a 3,4 miliarde de euro, a doua terminale din portul Piraeus, vazut ca o poarta de intrare in Uniunea Europeana pentru marfurile chinezesti.

Premierul chinez a anuntat intentia Chinei de a cumpara obligatiuni de stat ale Greciei, fara a da indicatii cu privire la sume, insa informatiile aparute in media, vorbeau la inceputul anului de o suma de 25 de miliarde de euro. Pe acelasi plan, China a cumparat obligatiuni emise de catre Spania in suma de 400 milioane de euro.

In ciuda acestor critici, China s-a oferit sa ajute tarile europene lovite de criza datoriilor, oficialii de la Beijing afirmand ca zona euro va deveni o piata importanta pentru investitiile straine chineze. Aceasta are rezerve valutare uriase, in special in dolari, dar noile declaratii arata ca Beijingul vrea sa cumpere mai multi euro in viitor.

Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene

Benzinăriile afișează prețuri mai mari la combustibil începând de vineri, 19 aprilie. Prețurile ridicate pentru benzină și motorină au reprezentat motive de dezbatere și au fost, în...

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset: Exynos 2500

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset, Exynos 2500, care promite să fie o versiune îmbunătățită a modelului actual, Exynos 2400. Noul procesor este proiectat...