Criza din Grecia vs. criza din Irlanda. Care e mai rea?

Dupa ce problemele financiare ale Greciei au zguduit economia zonei euro, o intrebare sta acum pe buzele tuturor europenilor: criza din Irlanda este mai grava decat cea a statului elen?

La prima vedere, povestile lor sunt destul de asemanatoare, insa realitatea este diferita. Pe fondul crizei care a zguduit lumea incepand cu anul 2008, Tigrul Celtic este a doua tara din zona euro care vine sa solicite sprijinul comun al Comisiei Europene si FMI pentru a-si salva finantele aflate in pericol, dupa ce Republica Elena a facut acelasi lucru.

Cert este ca oricare ar fi povestea celor doua tari, economiile lor se afla la "periferia" Uniunii. Dupa o crestere puternica in anii 2000, cu salarii care s-au majorat galopant (5-6% crestere pe an, fata de 2% media in zona euro), aceste tari nu si-au gestionat bine banii. Excesul le-a facut acum sa aiba nevoie de sute de miliarde de euro pentru a recupera decalajul. Pentru Europa, ambele episoade au aceeasi semnificatie: este nevoie de o mai buna monitorizare si de o pedeapsa mai aspra.

Totusi, povestile lor sunt destul de diferite, iar cele doua tari sunt foarte indepartate, si nu doar geografic. Din punct de vedere economic, Atena se confrunta cu Marea Mediterana si cu traditia sa de finante publice generoase. Dublinul priveste catre Regatul Unit si catre fascinatia sa pentru privat. Aspiratiile lor prea inalte le-au facut sa cada destul de rau.

Vrei sa reduci costurile afacerii cu pana la 50%? Am negociat pentru tine discounturi speciale la produsele si serviciile de care ai nevoie pentru afacerea ta. Obtine oferta AICI!

Daca inainte de criza Irlanda a avut un excedent bugetar (3% din PIB excedent in 2006 si o datorie publica de 25% din PIB), Grecia nu a avut o situatie prea echilibrata (cel mai bun deificit fiind de 4% in 2006, in timp ce datoria publica era cam 100% dn PIB).

Evenimentele din ultimele luni au reflectat aceste diferente. Mai exact, este vorba de trei diferente majore. In timp ce Grecia se confrunta cu o criza a datoriilor publice, Irlanda s-a lovit de o criza a datoriilor private. Daca guvernul din Atena este responsabil pentru cheltuielile nemasurate si pentru ascunderea adevarului, in Dublin, bancile sunt cele care sunt vinovate pentru cresterea datoriei private.

Aflat in fata unei situatii fara precedent, guvernul irlandez s-a vazut nevoit sa nationalizeze institutiile cu probleme, iar criza a devenit de facto publica (cu un deficit uimitor, de 32% din PIB in acest an). Si asta s-a intamplat desi Dublinul a cerut bancilor sa caute fonduri masive din partea BCE. Practic, originea crizei irlandeze este privata, in timp ce in Grecia, unde bancile au intrat ulterior in stare de soc, este publica, explica Les Echos.

Cea de-a doua diferenta este una de comportament. In timp ce Grecia a facut disperata apel la europeni, pentru ca vistieria statului era goala si nu avea de unde sa ramburseze banii imprumutati sau sa-si plateasca functionarii publici, Irlanda a fost prea mandra ca sa-si recunoasca de la inceput problemele, fiind fortata mai degraba de Uniunea Europeana sa accepte ajutor.

A treia deosebire dintre cele doua tari este chiar si mai mare. In timp ce Grecia era codasa UE, Irlanda ii era extrem de draga Uniunii Europene. Greciei i-a fost admis in Uniunea Europeana sa-si pastreze democratia, apoi a adoptat euro in ciuda faptului ca nu era pregatita, numai pentru ca parea o tara prea mica pentru a pune in pericol zona euro.

Cu Irlanda totul a fost insa complet diferit, pentru ca acest stat parea "elevul perfect" al Uniunii. Tara a avut avantajul subventiilor platite de Uniune pentru a crea un boom economic. La sfarsitul anului 2006, cand se intrevedeau ceva probleme, guvernul a aplicat solutii exact ca dupa manual, prin reducerea impozitelor si a cheltuielilor guvernamentale pentru a echilibra economia, inainte ca Bruxelles-ul sa traga alarma.

Dar criza irlandeza depinde de amploarea crizei din Grecia. Dublinul are nevoie de mai multi bani decat Atena, desi este o tara cu o populatie de aproape trei ori mai mica. Dupa criza irlandeza, Europa va trebui sa revizuiasca in intregime criteriile de evaluare pentru o politica economica mai buna si sa inteleaga ca, in cazul in care datoria publica poate ajunge la sume exorbitante, delirul din zona privata poate merge chiar mai departe.