Moneda euro, vinovata pentru criza din Grecia?

Existenta monedei euro, care a fost conceputa pentru a declansa o explozie a creditului in Europa, a dus la o criza a datoriilor de stat din zona euro, care s-a extins cu prea multa indulgenta.

"Cruda ironie a situatiei dificile din zona euro este aceea ca moneda a fost proiectata pentru a produce explozia de credite si pentru a permite statelor membre sa concureze cu Statele Unite pentru o parte din afacerile de la nivel global. Cea mai importanta abilitate a Statelor Unite a fost aceea de a face datorii la o rata a dobanzii mai mica. Cercetarile recente sugereaza ca, prin consolidarea dimensiunii si lichiditatii pietelor financiare, moneda euro a contribuit si ea la scaderea ratelor reale ale dobanzilor in Europa.

Ratele mai mici ale dobanzii au stimulat imprumutul, in special in tarile de la periferia zonei euro. Indulgenta liderilor de a accepta unele tari in zona euro a afectat insa moneda unica, ajungand sa se vorbeasca mai degraba de un 'esec al monedei euro', decat de un succes. Tratatul de la Maastricht a fost prea indulgent, in special pentru tarile cu istorii financiare 'patate'", sustine economistul Kenneth Rogoff, intr-un articol in

Financial Times.

"Promovarea" de la statutul de piata emergenta este un proces lung, care poate dura 75 ani sau mai mult pana la finalizare. Douazeci de ani fara o criza a datoriei de stat este o realizare semnificativa, dar nu e nici pe departe un timp suficient pentru a declara ca o tara este capabila sa devina membra a zonei euro.

Grecia si-a rezolvat ultimul default suveran la mijlocul anilor '60, iar Portugalia a avut un program cu Fondul Monetar International relativ recent, in 1984. Istoria moderna a Spaniei este mult mai favorabila, desi aceasta tara detine recordul cu mai mult de 12 episoade de default suveran independent. Practic, aceste tari sa sunt tocmai potrivite pentru a apartine zonei euro.

Experimentul "zona euro" a fost, de fapt, o incercare de a accelera procesul de "promovare" prin aparitia unei "momeli", prin moneda unica, dar si a unei amenintari pe masura, reguli mai dure de "scapare" dintr-o situatie financiara dificila. In loc sa demonstreze tarie de caracter si responsabilitate prin decenii de surplusuri si de scadere a nivelurilor datoriei de stat, asa cum a reusit Chile, membrii zonei euro au gustat linistiti din succes.

"In loc sa limiteze datoria publica la 90% din PIB, ca o tara emergenta "normala", Greciei i-a fost permis sa-si urce datoria de stat la peste 115% din PIB. Mai uimitor este raportul dintre datoria externa totala a Greciei si PIB, care a depasit 170%, din sectorul public si cel privat, in conditiile in care statele emergente au probleme si daca datoria de stat ajunge la 60% din PIB. Nivelurile datoriei externe din Spania, Portugalia si Irlanda ar fi foarte mari, daca ar fi sa le judecam dupa standardele unor tari emergente", a completat specialistul in economie.

Este realist ca FMI si Europa sa spere ca Grecia va supravietui? Acest lucru se poate intampla, dar nu este usor. In ultimii ani, Coreea de Sud, Turcia si Mexic au reusit sa evite default-ul, desi au cerut ajutor international. In schimb, Argentina, Indonezia, Uruguai si Republica Dominicana nu au reusit sa evite default-ul, desi au avut acorduri cu FMI.

Va putea Europa sa fie o exceptie printre atatea exemple negative? Raspunsul implica o serie de probleme politice, sociale si economice care nu sunt usor de cuantificat.

Economistii au un nivel limitat de a intelege de ce natiunile suverane isi ramburseaza datoria externa, atat timp cat nu exista o autoritate juridica supranationala care sa le forteze sa faca asta. In majoritatea cazurilor, problema este mai degraba vointa tarilor de a plati.

De exemplu, dictatorul roman Nicolae Ceausescu si-a fortat poporul sa indure mai multe ierni reci, cu minimul de caldura, pentru a restitui 9 miliarde de dolari datorate bancilor straine, in anii 1980.

Daca ar fi asteptat cativa ani, Romania s-ar fi bucurat, probabil, de acelasi tip de "iertare partiala a datoriilor", asa cum s-a intamplat cu mai multe tari la sfarsitul acelui deceniu. Faptul ca o tara poate rambursa datoriile sale nu inseamna neaparat ca si aleage sa faca acest lucru.

In cazul Europei, decizia de a rambursa nu implica numai costurile si beneficiile, ci se pune problema modului in care statutul unei natiuni din Uniunea Europeana va fi afectat. De aceea, ramane de vazut daca Europa va "pedepsi" Grecia, care are probleme si datorii mult mai mari decat tarile non-euro.

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...

Disney +, platforma de streaming, va implementa măsuri împotriva partajării de parole

CEO-ul Disney, Bob Iger, a anunțat că platforma de streaming Disney+ va implementa măsuri împotriva partajării de parole la nivel global începând din această vară. Această mișcare a...