Temerile legate de posibila extindere a crizei datoriei grecesti catre alte tari membre ale zonei euro s-au intensificat miercuri, cand Spania a primit, la randu-i, o retrogradare a ratingului din partea Standard & Poor's, determinand noi minime ale monedei unice europene.
Retrogradarea, de la AA+ la AA, constituie o lovitura puternica adusa eforturior Spaniei de a evita contagiunea problemelor grecesti, venind in continuarea retrogradarilor S&P de saptamana aceasta pentru Grecia si Portugalia, informeaza Financial Times.
Primul si cel mai important efect al acestor retrogradari il constituie cresterea pretului la care aceste tari vor putea obtine fonduri din pietele financiare internationale.
In conditiile in care pietele continua sa se reorienteze, iar investitorii renunta la detinerile de actiuni si bonduri spaniole, presedintele Organizatiei pentru Dezvoltare si Cooperare Economica a comparat aceasta criza in crestere cu virusul Ebola.
"Nu se pune problema pericolului contagiunii; contagiunea s-a intamplat deja", a declarat pentru Bloomberg Angel Gurria. "Este precum Ebola. Cand iti dai seama ca ai luat-o trebuie sa-ti tai piciorul pentru a supravietui".
Agentiile de rating au fost criticate pentru rolul jucat in criza financiara, insa perspectiva lor este in continuare avuta in vedere de catre investitorii tematori in privinta deteriorarii continue a finantelor publice a unora dintre cele mai indatorate tari din lume.
Anuntul S&P a lovit actiunile si bondurile spaniole. Randamentul la bondurile pe 10 ani a crescut pana la 4,127 procente, in vreme ce piata de actiuni a cazut cu 3 procente. Randamentele la bondurile grecesti au continuat sa creasca, astfel incat cele pe 10 ani au ajuns pana la 9.91 procente. Euro a scazut cu 0,1%, pana la 1.3135 dolari americani, nivel minim atins din aprilie 2009 pana in prezent.
Inaintea anuntului S&P, speculatiile legate de un eventual sprijin din partea FMI pentru Grecia, in valoare de 120 miliarde euro, pe trei ani, impulsionasera pozitiv pietele.
Parlamentarii germani au declarat, dupa intalnirea cu directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, si cu presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, ca Grecia va avea nevoie de un nou ajutor cu o valoare intre 100 miliarde si 120 miliarde euro, in urmatorii trei ani. Cele 45 miliarde deja solicitate sunt suficiente doar pentru anul curent.
Strauss-Kahn a refuzat sa confirme cifra vehiculata, declarand ca detaliile discutiilor vor fi facute publice odata ce intregul program de standby pentru Grecia va fi finalizat de catre FMI, BCE si oficialii Comisiei Europene.
Asteptarile analistilor sunt ca Grecia sa finalizeze discutiile legate de sprijinul financiar in acest weekend. George Papandreou, primul ministru grec, a declarat in fata cabinetului sau: "Suntem pregatiti sa reparam greselile din trecut... trebuie sa refacem, in cel mai scurt timp posibil, o economie viabila care sa inregistreze crestere si care sa ofere locuri de munca".