Datori fara sa fie nevoie sa ne imprumutam

Datoria publica a Romaniei, mai exact suma imprumuturilor contractate de stat din mediul privat, din tara si din strainatate, pentru a-si acoperi cheltuielile curente, a crescut semnificativ in ultimii trei ani, de la aproximativ 20% din PIB in 2008, la 33,3% din PIB in trimestrul trei al anului 2011.

Iar datoria tarii noastre continua sa creasca in acelasi ritm ingrijorator, desi statul ar avea suficiente solutii alternative imprumuturilor, considera analistul Ionel Blanculescu.

Datoria publica se afla pe un trend de crestere de cativa ani, din cauza incapacitatii autoritatilor de a genera venituri proprii si de a restructura cheltuielile, a precizat analistul pentru Ziare.com.

"Pe de o parte nu obtii venituri, pe de alta parte nu stii nici macar sa iti dramuiesti cheltuielile. Si atunci te imprumuti pentru a-ti continua activitatea de stat. Anul acesta, necesarul de finantare este de 16 miliarde de euro, la fel ca anul trecut, din care 13,3 miliarde de euro reprezinta rostogolirea datorie publice din anii anterior. Ii iei din alta parte pentru a plati alte datorii. Cea mai mare prostie si cea mai mare imoralitate", este de parere Ionel Blanculescu.

Potrivit acestuia, statul poate evita sa se imprumute apeland la solutii care se aplica in corporatii.

"Cresti venituri folosind oameni inteligenti, management modern si, in acelasi timp, dramuiesti fiecare cheltuiala pentru ca diferenta intre venituri si cheltuieli sa devina din ce in ce mai mare, astfel incat sa nu mai fie nevoie sa te imprumuti. Pur si simplu, consumi cat produci sau chiar mai putin pentru a ramane si un profit pentru actionari".

Cresterea veniturilor este posibila prin operationalizarea parteneriatului public-privat, neoperational ca urmare a faptului ca prin lege statul nu isi asuma niciun risc, astfel incat niciun privat nu poate participa la acest parteneriat. De asemenea, prin aplicarea unor operatiuni de combatere a evaziunii fiscale, statul poate obtine aproximativ 13 miliarde de euro pe an.

"Astfel, in loc sa mai imprumuti cei 16 miliarde de euro si sa cresti datoria publica, ai reusi sa obtii 13 miliarde de euro. Prim-ministrul a dat ordin ca in 2 luni sa se obtina 2 miliarde de euro, acest lucru insemnand ca are o baza, stie exact care este fenomenul evaziunii si al fraudei", a adaugat Ionel Blanculescu.

In acelasi timp, statul poate reduce cheltuielile prin investitii publice.

"In loc sa faci parcuri, patinoare, faci o sosea care in momentul in care ii dai drumul incasezi", propune analistul.

Problema in ceea ce priveste cresterea accelerata a datoriei publice tine de oameni si de vointa.

"Daca imprumutam incontinuu banii acestia va veni greu sa ii mai returam. Anii 2013-2014 sunt ani de varf pentru rambursarea imprumutului de la FMI", avertizeaza Ionel Blaculescu.

Rambursare imprumuturilor va afecta foarte grav populatia, in special pensionarii, sistemul de sanatate si acei bugetari activi din educatie si sanatate.

Care este nivelul real al datoriei?

Desigur, nivelul este redus comparativ cu cel existent in alte tari europene, iar autoritatile mentioneaza cu fiecare ocazie aceasta "reusita", insa raportarea nu trebuie facuta la alte state.

"Trebuie sa te raportezi la capacitatea de absorbtie a pietelor financiare, deoarece se poate sa ai o datorie publica mai mica in comparatie cu alte state, dar sa fie relativ mare in comparatie cu puterea de absorbtie a pietelor financiare. Nu poti sa finantezi o datorie publica de 60% din PIB pentru ca nu are capacitate piata sa absoarba atat de mult, nu e suficient de dezvoltata. Pentru o tara ca Germania, o datorie de 80%, 90% din PIB e usor finantabila. In Romania este alt context insa", a spus Ionut Dumitru, economist sef Raiffeisen Bank, pentru Ziare.com.

Datoria publica, in principiu, creste cu deficitul bugetar. Suma neta pe care trebuie sa o imprumute in fiecare an este deficitul bugetar. Mai este o parte pe care statul trebuie sa o imprumute pentru rostogolirea imprumuturilor ajunse la maturitate, a explicat Ionut Dumitru.

"Anul acesta, Romania trebuie sa obtina imprumuturi noi care sa reprezinta echivalentul deficitului bugetar, de 1,9% din PIB, care inseamna 2,5 miliarde de euro, maximum 3 miliarde de euro", a spus Ionut Dumitru.

Statul se imprumuta pentru a crea datorie noua pentru finantarea deficitului bugetar, ceea ce inseamna cheltuieli mai mari decat veniturile. Unde se utilizeaza imprumuturile, este greu de identificat exact, a adaugat economistul.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară. Există și un risc major pentru cei care o vor folosi

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară care le va permite creatorilor să distribuie conținut video narat cu orice voce doresc, prin intermediul unei noi tehnologii...