Ziare.com

Liderii europeni se cearta pe ordinea in care isi va plati Spania datoriile

Marti, 26 Iunie 2012, ora 19:36

   

Liderii europeni se cearta pe ordinea in care isi va plati Spania datoriile
Germania, Finlanda si Olanda, singurele economii din zona euro cu rating triplu A de la toate cele trei agentii de rating, insista ca linia de finantare acordata Spaniei pentru recapitalizarea bancilor sa aiba prioritate la plata in caz de default, pozitie care nemultumeste pietele.

Cele trei state vor ca imprumuturile pentru recapitalizarea bancilor spaniole, estimate de principiu la 100 miliarde euro, sa fie primele datorii restituite in cazul intrarii Spaniei in incapacitate de plata, astfel ca detinatorii privati de obligatiuni ar ramane in dezavantaj, spun doua surse oficiale europene, citate de Bloomberg.

Daca finantarea destinata recapitalizarii bancilor spaniole ar capata senioritate la rambursare in raport cu alte datorii, creditorii privati ai statului ar ramane in dezavantaj, descurajand investitorii sa mai imprumute guvernul de la Madrid.

Or, recastigarea increderii pietelor este unul dintre obiectivele ajutorului convenit pentru Spania, al carei acces limitat la finantare a fost unul dintre motivele invocate de Moody's pe 13 iunie, cand agentia a coborat ratingul tarii cu trei trepte, la "Baa3", cel mai slab nivel din categoria activelor recomandate pentru investitii pe termen lung.

Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

Ministrii Finantelor din Germania, Finlanda si Olanda au rezistat saptamana trecuta presiunilor de a renunta la aceasta pretentie, astfel ca decizia cade in sarcina liderilor europeni care se vor reuni joi si vineri la Bruxelles pentru cel de-al 19-lea summit de la inceputul crizei datoriilor de stat, in urma cu doi ani si jumatate.

"Este unul dintre punctele rosii ale bailout-ului Spaniei, din punct de vedere al temerilor din piata. Decizia de a-si exercita senioritatea submineaza credibilitatea pachetului. Partial, este motivul pentru care investitorii considera ca pretul platit de Spania pentru acest acord, cu o structura gresita, este prea mare", comenteaza pentru Bloomberg un analist londonez.

Care sunt problemele Spaniei

Costul de finantare a Spaniei, reprezentat prin randamentul obligatiunilor de stat cu maturitatea la 10 ani, a crescut cu 40 puncte de baza (0,4 puncte procentuale), la 6,62%, de la aparitia primelor informatii legate de recapitalizarea bancilor spaniole cu bani de la UE, pe 9 iunie.

Spania a transmis luni cererea oficiala de ajutor, dand startul discutilor despre detalii si aspectele tehnice ale acordului - marimea finantarii, posibila restructurare a unor banci si reorganizarea sistemului de supraveghere din tara. Negocierile vor culmina, cel mai probabil, la urmatoarea intalnire a ministrilor Finantelor din zona euro, programata pentru 9 iulie.

Prioritatea la rambursare a imprumuturilor de catre Spania nu este singura pozitie defensiva a Germaniei si a "statelor triplu A" la summit-ul de joi si vineri. Cancelarul german Angela Merkel a indicat in mai multe randuri ca respinge fara echivoc masuri precum obligatiuni comune la nivelul zonei euro sau asigurarea la comun a depozitelor bancare, pe care le considera gresite si contraproductive inainte ca zona euro sa fi devenit o uniune fiscala disciplinata si omogena.

In timpul crizei datoriilor de stat, liderii europeni au mai fost nevoiti in doua randuri sa renunte la masuri taxate de piete. In octombrie 2010, Merkel a insistat ca Mecanismul European de Stabilitate sa aiba prerogativa de a deprecia obligatiuni.

Acea decizie a impins in sus costurile de finantare a Irlandei, fortand in mai putin de o luna statul sa revina la imprumuturile multilaterale. Consecintele deciziei au culminat cu necesitatea unui al doilea acord de finantare externa pentru Grecia, insotit de stergerea a 100 miliarde euro din datoria tarii catre investitori privati, cu garantii politice ca restructurarea datoriilor nu se va repeta vreodata in zona euro.

Apoi, liderii europeni au fost nevoiti sa rastoarne partial o alta masura, vizand tot Mecanismul European de Stabilitate. Imprumuturile fondului de urgenta care ar trebui sa intre in functiune din luna iulie, preluand responsabilitatea pentru finantarea statelor cu probleme din zona euro, au fost gandite initial ca avand prioritate la plata in caz de default fata de alte datorii. Ministrii Finantelor din zona euro au exceptat anul trecut de la acest principiu imprumuturile catre Grecia, Irlanda si Portugalia, cele trei state euro care aveau in derulare la acea data acorduri de finantare externa.

Zona euro a rescris ulterior statuturile MES, incercand sa castige increderea investitorilor in bailouturile acordate de fond. Noul statut arata ca liderii europeni prefera ca imprumuturile sa aiba senioritate la palta, insa textul lasa spatiu de manevra.

Flexibilitatea Mecanismului va fi testata tocmai de creditul multilateral destinat recapitalizarii bancilor spaniole.
Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 1085 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ce se poate intimpla

Daca Spania va intra in faliment...o sa le dea din fata...deci toti trebuie sa se alinieze,unu dupa altu...sa o ia in fata.....

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor