”România a devenit studiu de caz despre cum să nu finanțezi o țară”. Deficitul la jumătatea lui 2025 și șansele să acoperim gaura bugetară

Potrivit ultimelor cifre publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar al României, la 30 iunie 2025, a fost, în termeni nominali, de aproape 70 de miliarde de lei sau 3,68% din PIB, față de doar 3,6% din PIB sau sub 64 de miliarde de lei în perioada similară din 2024. Cu toate că, procentual, este mai ridicat, economiștii atrag atenția că, pe de o parte, gaura bugetară se închide totuși, gradual, iar dacă măsurile fiscal-bugetare vor începe să fie implementate cu simț de răspundere, iar Guvernul va continua să răspundă prudent presiunilor economice și nu va opera rectificări pe minus, România are încă o șansă bună să se înscrie cel puțin aproape de ținta de deficit asumată anul acesta în fața Comisiei Europene.

„Pe de o parte, dacă ne uităm la ceea ce înseamnă diferența dintre venituri și cheltuieli, inclusiv în primele șase luni ale anului, Guvernul interimar a fost mai atent cu banul public decât au fost guvernările anterioare, pentru că se vede totuși, în ciuda creșterii nominale a cheltuielilor, că ecartul se închide, se diminuează. 3,68% e un deficit la șase luni mai bun decât ne așteptam. Într-adevăr, cu o restrângere a dărniciei cu care s-au cheltuit banii publici avem de fapt o situație mai bună, care arată o îngustare a deficitului, care totuși rămâne în continuare cu vreo 95 de miliarde de lei pe an mai mult decât ar trebui să fie. Nu m-aș grăbi să spun că nu ne mai trebuie austeritate, dar acest procent este o veste bună, fiindcă ne duce într-o logică, simplistă de altfel, că deficitul, la final de an, ar putea să fie undeva pe la 7,4%, ceea ce ar fi în regulă având în vedere de unde am plecat”, a explicat pentru Ziare.com Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială și director executiv al Institute for Economic Studies – Europe.

Acesta a amintit că obiectivul nostru ca țară, pe termen lung, este să ne situăm la o marjă de deficit sub 3% din Produsul Intern Brut, aceasta fiind și cifra pe care au insistat atât evaluatorii internaționali, cât și specialiștii din alte țări care au analizat situația economică a României de la firul ierbii. „Că va fi în 2029, în 2030 sau chiar mai târziu, important este să mergem în această direcție. Să nu cumva să spunem că e OK un deficit de 3,68% la șase luni, deci cheltuiți în continuare fără nicio grijă”, a explicat profesorul universitar.

La începutul lunii iulie 2025, premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul uneia dintre primele conferințe de presă susținute vara aceasta la Palatul Victoria, că „rectificarea bugetară nu poate fi decât negativă. Nu mai avem bani de dat în plus. Decența și normalitatea cred că ar trebui să prevaleze, chiar dacă se poate crea o bază legală pentru un drept sau altul”, a punctat dur prim-ministrul. Astfel, dacă acest principiu va fi menținut perfect de către Guvern, cifra sugerată de profesorul universitar ar putea să capete contur. „La rectificare, miniștrii ar trebui să vină să spună câți bani au economisit, nu că le mai trebuie. Ce a fost calculat când s-a făcut bugetul era oricum prea optimist, astfel că rectificarea, luna aceasta, va fi doar în minus”, a declarat profesorul universitar, specificând că, pe măsură ce în anii trecuți au fost ignorate conștient o sumă de cheltuieli care ulterior au apărut la rectificare, așa cum apar, desigur, și cheltuieli neprevăzute.

Cu cât vom reuși să venim în fața Bruxelles-ului cu un rezultat mai bun anul acesta, dar care să nu fie cosmetizat, cu atât vom recăpăta o doză de credibilitate. „Pe mine mă surprinde să văd cât de atenți sunt colegii mei din alte țări când vine vorba de execuția bugetară a României. Am devenit un asemenea studiu de caz încât ei au învățat despre metoda cu amânarea de pe un an pe altul a cheltuielilor. Deja există calcule care nu mai sunt făcute de noi, ci de economiști străini legat de cât de multe cheltuieli amână în luna decembrie statul român. Noi ne-am făcut niște obiceiuri foarte proaste pe care le cunoaște toată lumea și acesta este motivul pentru care am ajuns exemplu de manual de rele practici pentru cum să nu finanțezi o țară. Și acesta este și motivul pentru care trebuie să venim cu niște rezultate care să indice niște corecții. Degeaba ne ducem noi cu un deficit de 6,9% din PIB la Bruxelles, dacă am făcut asta ascunzând sub preș niște cheltuieli la final de an, pentru că acum ni se va cere să ridicăm și preșul. Vor dori să vadă tot, atât cei de la Comisie, cât și reprezentanții creditorilor care sunt atenți dacă ar trebui sau nu să cumpere datoria statului român. De la noi nu se mai cere doar indicatorul, ci o situație cât mai completă, tocmai din cauza relelor metehne pe care le are țara noastră”, a punctat Christian Năsulea.

Cum au evoluat veniturile și cheltuielile bugetului în primele șase luni din 2025, înainte de noile măsuri de austeritate

Potrivit Ministerului Finanțelor, în primele șase luni ale acestui an, cheltuielile totale făcute din bugetul de stat au depășit 380 de miliarde de lei, adică 20% din PIB, față de doar 340 de miliarde de lei în primele șase luni din 2024, sau puțin peste 19,2% din PIB. Cheltuielile cu dobânzile continuă să crească și au ajuns la 25 de miliarde de lei, față de doar 17 miliarde de lei în 2024, iar mai problematic pentru noi anul acesta este că au crescut și cheltuielile de personal la 85,5 miliarde de lei sau 4,5% din PIB, față de 77 de miliarde de lei în 2024.

Pe partea de venituri, avem o creștere de la 275 de miliarde de lei sau 15,6% din PIB la 310,5 miliarde de lei sau 16,4% din PIB. Veniturile fiscale au crescut la 152 de miliarde de lei de la doar 136 de miliarde de lei, ponderea lor în PIB ajungând la 8,1% din PIB.

Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, adoptat deja de către Guvern, care are în centru majorarea TVA la 21%, cu o cotă de 11% pentru un număr redus de tranzacții, majorarea impozitului pe dividend la 16%, introducerea CASS pe toate pensiile peste 3.000 de lei și nu numai, va trebui mai întâi să treacă testul din teren al mediului de afaceri. Practic, Guvernul va trebui să înțeleagă cum se vor împăca antreprenorii cu plata noilor cote de TVA, înainte de a face calcule cu privire la posibile încasări concrete. „Sunt tot felul de lucruri care vor afecta într-un mod foarte important scorul final, rezultatul tuturor acestor măsuri. Vă dau aici doar exemplul legat de TVA. Faptul că a crescut TVA cu două puncte procentuale nu înseamnă absolut nimic în termen de venituri efective, până nu vedem ce fac marile grupuri din retail, ce fac companiile din diverse domenii, în momentul în care își calculează abordarea pentru TVA. Nu vom ști dacă nu cumva, în conformitate cu teoria economică, o să asistăm la niște ajustări de alt tip, care de fapt vor duce la o scădere a TVA-ului colectat, pentru că a fost crescut mai mult decât era dispus mediul de afaceri să tolereze. Iar la colectare nici nu este una de evaziune fiscală pentru vasta majoritate a contribuabililor. Sunt unii care fac evaziune fiscală, dar sunt alții care pur și simplu își structurează activitatea astfel încât să aibă mai puțin de plată. Iar dacă vorbim de grupuri care funcționează la nivel internațional și la cât de greu merge rambursarea de TVA în România, e foarte clar că niște grupuri cu prezență internațională vor evita să aibă nevoie să facă rambursări de TVA la noi, pentru că e un proces aleatoriu, în multe situații”, a punctat profesorul universitar.

Conform premierului Ilie Bolojan, vor fi cuprinse limitarea indemnizațiilor din companiile de stat, anularea unor excepții unde s-a sărit peste cal, precum și crearea unui mecanism prin care cei din consiliile de administrație să fie verificați pe baza unor indicatori de performanță. Cât despre limitarea indemnizațiilor din companiile de stat, modificarea indicatorilor de performanță și depolitizarea acestora, până la reforma ANAF, cea a pensiilor speciale, a administrațiilor locale sau Legea Salarizării Unice, toate acestea vor dura mai mult nu doar până vor putea fi puse concret în practică, dar mai ales până va fi posibilă o cuantificare a impactului bugetar, chiar dacă toate aceste reforme sunt absolut necesare și urgente pentru eficientizarea aparatului de stat, reducerea corupției la nivel înalt și eliminarea risipei.

„Legea Salarizării Unitare are un orizont optim de implementare, care din păcate se închide. Nu poți să vii cu o lege care să facă schimbări radicale în tot sistemul public, în ultimii doi ani înainte de alegeri. Atunci mai avem maxim un an în care putem să facem această lege și, din punctul meu de vedere, rămâne încă de văzut dacă acest Guvern, care și așa merge pe o muchie de cuțit cu foarte multe dintre reformele complicate pe care trebuie să le facă, dacă va mai avea capitalul politic necesar în așa fel încât să se poată apuca de una dintre cele mai necesare reforme pentru sistemul public, dar și una dintre cele mai complicate”, a încheiat Christian Năsulea.

Inflația riscă să atingă 9% în noiembrie. Adrian Negrescu: „Suntem într-un adevărat roller coaster economic. Serviciile vor fi din ce în ce mai scumpe”

Scumpirile la energie, gaze și carburanți riscă să împingă economia României spre recesiune, într-un moment în care consumul scade, iar firmele se confruntă cu blocaje financiare tot mai...

FMI a revizuit puternic estimările privind economia României. Anunță că vom intra oficial în recesiune

România va intra în recesiune în 2026, estimează Fondul Monetar Internațional (FMI), care și-a revizuit puternic prognoza economică și anticipează o scădere a economiei de 0,5%, în locul...