Ziare.com

Buget 2016: Guvernul a decis unde se duc banii nostri - Dar sa vorbim si despre elefantul din camera

de Constantin Pescaru
Luni, 07 Decembrie 2015, ora 07:54

   

Buget 2016: Guvernul a decis unde se duc banii nostri - Dar sa vorbim si despre elefantul din camera
Bugetul pe 2016 contine toate cresterile promise de Guvernul Ponta pentru bugetari, insa se indeparteaza de alte masuri sustinute cu surle si trambite de vechiul Executiv, cum ar fi marirea salariului mimim. Dar exista un lucru insuficient dezbatut in spatiul public, ce pare ca este evitat de oficiali. Deci care este elefantul din camera?

Impresia mea este ca echipa premierului Dacian Ciolos a incercat sa multumeasca partidele prin faptul ca a acceptat fara prea multe comentarii sa dea mai multi bani bugetarilor.

Bugetul pe 2016 cu materialul clientului

Asta cu toate ca cea mai recenta crestere salariala, de 10%, pentru cei care lucreaza in sistemul de stat si care nu au beneficiat de majorari in 2015, a fost aruncata pe ultima suta de metri de social-democrati, pe vremea cand guvernarea lor se afla la final, ajungand pe nepusa masa in bratele noului Executiv, ca amendament la proiectul de lege ce prevedea cresterea salariilor medicilor.

Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

Putea altfel Dacian Ciolos sa obtina sprijinul partidelor? Poate ca da, dar cred ca asta a fost cea mai rapida varianta, sa accepte toate majorarile lefurilor bugetarilor.

Ba mai mult, pana si liberalii au votat "pentru", astfel ca Guvernul Ciolos a ramas cu sarcina demna de filmele din seria James Bond, de a face un studiu de impact pentru o masura deja adoptata. Oare s-au gandit ca fostul comisar european se va descurca la fel ca agentul 007 in situatii-limita, reusind sa aplice majorari salariale cu un impact bugetar semnificativ fara sa treaca de pragul de deficit de 3%?

Salarii mai mari pentru bugetari: Argumente pro si contra - Mingea e la Klaus Iohannis

Dar sa lasam analogiile si intrebarile retorice deoparte. Dupa parerea mea, o veste buna este ca acest Executiv a invatat un pic din greselile trecutului, avand in vedere ca nu doreste sa aplice orbeste cresterea salariului minim, ci doar dupa ce va face un studiu de impact.

"Acest studiu trebuie sa fie intr-adevar foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din cate stiu, si alte institutii europene fac un studiu similar, pentru ca aceasta masura poate afecta semnificativ competitivitatea Romaniei", a explicat de curand ministrul de Finante.

Ministrul de Finante: Salariul minim pe economie nu creste de la 1 ianuarie 2016

Intr-adevar, ideea de a ajunge de la 1.050 lei la 1.200 lei aproape peste noapte (ultima majorare a fost in iulie 2015, iar cinci luni reprezinta o perioada relativ mica pentru firme pentru a se adapta schimbarilor) trebuie analizata in profunzime, mai ales ca ar putea avea efecte negative precum cresterea muncii la negru sau a somajului. Motivul? E posibil ca unii angajatori sa nu doreasca (sau sa nu-si permita) sa suporte costurile mai mari cu salariile.

De asemenea, mai sunt unele aspecte in proiectul de buget pe anul 2016 demne de luat in calcul (SRI are un buget urias comparativ cu institutiile similare din UE, Sanatatea si Educatia primesc mai multi bani, dar tot nu sunt de ajuns, "prudenta" la estimarile privind investitiile si cheltuielile, dupa cum s-a exprimat chiar ministrul Finantelor, crestere economica -supraevaluata?- de 4,1% pentru 2016, axarea mai mult pe fonduri europene etc.).

Si elefantul din camera este...

Insa deficitul bugetar prognozat pentru anul viitor este subiectul unei abordari gresite, in opinia mea.

Eugen Orlando Teodorovici, fostul ministru de Finante, a repetat mereu ca trebuie sa ne incadram cu acest indice sub pragul de 3% din PIB, prevazut in tratatele UE si vazut ca limita maxima permisa pentru statele membre, in ideea de a pastra cat de cat un echilibru macroeconomic.

Ministrul nostru de Finante se ia dupa Yanis Varoufakis? Deficitul bugetar si lepadarea de UE

Discursul a fost preluat si de Guvernul Ciolos. "Cu tot ce avem nevoie, reusim sa ne tinem, arata calculele noastre, sub tinta de deficit de 3%" - sunt chiar vorbele premierului. Iar proiectul de buget e realizat in jurul acestei tinte.

Dar mai tineti minte la ce nivel s-a angajat Romania sa ajunga in 2016?

"Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de mentinerea in continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare. Tintele planificate sunt de 1,45% din PIB in 2015, suma care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinantarea proiectelor sustinute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016-2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei europene - ESA) ", se arata in programul de convergenta 2015-2018 postat pe site-ul Comisiei Europene.

Ce spune proiectul de buget pe 2016? "Deficit ESA de 2,95% din produsul intern brut (PIB) ". Adica de mai bine de doua ori mai mare decat cel asumat. Da, imi veti spune ca e vorba de o tinta asumata pe termen mediu si ca putem recupera. E adevarat, doar ca acest lucru inseamna sa avem surplus bugetar atat in 2017, cat si 2018 pentru a acoperi diferenta. Va fi o misiune imposibila?

Sa ne amintim ce inseamna notiunea: un deficit bugetar apare atunci cand cheltuielile statului depasesc incasarile. Iar tara noastra a avut mari probleme la acest capitol. Sa dam citire tot din raportul Comisiei Europene:

"In perioada 2009 - 2011, Romania a inregistrat cele mai mari deficite bugetare ca urmare a consecintelor crizei economico-financiare si a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru cresterea si stabilitatea economica. Implementarea masurilor de consolidare fiscala au vizat reducerea deficitului bugetar si imbunatatirea situatiei finantelor publice", arata CE.

Ce concluzie putem trage de aici? Un deficit in crestere trage un semnal de alarma in legatura cu cheltuielile care pot scapa de sub control. 2016 e un an electoral, asa ca avem sabia lui Damocles deasupra capului, in ciuda faptului ca la Palatul Victoria e un guvern tehnocrat.

Sau cel putin asa sustin analistii ING Bank, care vad acest lucru ca unul dintre riscurile pentru anul viitor. Intr-o analiza remisa Ziare.com, ei sunt mai pesimisti decat Guvernul: sustin ca exista posibilitatea ca deficitul sa treaca de 3%, din cauza unor masuri electorale care ar putea fi adoptate.

De ce tace BNR?

Inteleg ca guvernantii nu vorbesc cu subiect si predicat despre dublarea tintei de deficit pentru ca au incercat sa impace si capra, si varza. Au facut un compromis pentru a obtine sustinerea partidelor, insa au limitat alte masuri.

Dar oficialii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de ce tac? Cand s-a facut prima varianta a Codului Fiscal, care cuprindea o relaxare fiscala semnificativa, mai multe voci din BNR au tinut sa precizeze ca acest lucru va duce la majorarea deficitului bugetar. O crestere cu 0,1%, spuneau acestia in urma cu cateva luni, ar putea duce Romania intr-o directie nedorita.

Guvernatorul Mugur Isarescu a facut si o analogie plastica, dupa ce Codul Fiscal a fost retrimis pentru reexaminare in Parlament de presedintele Klaus Iohannis.

Isarescu aduce critici dure Codului Fiscal. Ce legatura are cu pilotarea unui avion

"E ca un avion care, in loc sa ajunga la Bruxelles, va ajunge la Stockholm", a spus oficialul BNR in luna iulie despre cresterea deficitului bugetar. Mai mult, el a avertizat ca, daca e vorba de schimbari de 2-3%, deja "se ajunge la Polul Nord; unde sa aterizam, pe o banchiza?".

"Conducerea economiei de piata se face prin politici fiscal-bugetare si aici marimea deficitului e esentiala in stabilirea directiilor. Virajele bruste trag semnale de alarma, dar sa nu credeti ca radarele in acest domeniu - agentii de rating, BCE, Bruxelles etc. - nu se uita si la schimbari de 0,1-0,2%. Daca apar deviatii de doua procente, atunci se inrosesc", a insistat atunci Isarescu.

Deci de ce tace acum BNR? Care e pozitia bancii centrale acum ca avem dovada cresterii cu aproape 2 procente a deficitului bugetar fata de tinta stabilita? Asta mi-ar placea sa aflu in perioada urmatoare. Acum nu se mai aprind beculetele rosii? Nu mai ajungem la Polul Nord? Era o problema atunci pentru ca era vorba de masuri de relaxare fiscala, iar acum nu mai e, pentru ca e vorba de cresteri de salarii?

"Doamnelor si domnilor specialisti/functionari/tehnocrati. Deficitele sunt o problema. Deficitele in crestere una si mai mare. Problemele pentru deficite apar de la cresterea cheltuielilor, nu de la scaderea de taxe. Astfel, solutia nu este sa cresti tinta si sa accepti un deficit mai mare. NU. Solutia este sa reduci dinamica cheltuielilor publice si chiar cheltuielile publice.

Ce facem acum? Asteptam. Daca nu au fost comentarii politice, atunci BNR, FMI, CF, CE si presedintele ar trebui sa vina public si sa arate ca pericolele care apar in urma unui deficit mai mare pentru 2016. Daca nu zic nimic, stim ca a fost doar un joc politic. Este o informatie importanta pe care sper sa nu o uitati", a scris pe Facebook analistul Florin Citu.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5280 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Dupa aproape 4 ani de rezultate extraordinare, timp in care Ponta

a crescut salariul minim cu 30%(prin comparatie basescu-boc au marit cu 6%), apare Guvernul Lor si zice STOP, nu trebuie sa avem salarii mai mari! Asta nu pentru ca nu sunt bani ci pentru ca banii trebuie sa mearga la Ciolannis, servicii, armata, adica la cei care se ocupa cu existenta Guvernului Meu ca nu cumva sa fie dat jos de Strada!

Romania avea cea mai mare crestere economica din Europa! Trebuia oprita!

 

Cum si cind se pot face mariri de salarii. Ce e cu PIB-ul ?

Marirea cheltuielilor se poate face in mod corect si decent doar intr-o perioada in care mai este mai mult de 1 an pina la alegeri.

In Romania trebuie marite salariile dar nu in orice conditii. Le marim daca se poate si daca nu se apropie alegerile. Daca se apropie alegerile masurile pot fi interpretate ca fiind electorale si deci fara fundament economic.

Apoi, cresterea economica mult invocata este relativa. Insusi PIB-ul este un indicator discutabil din punct de vedere economic pentru ca e un indicator fals. Nu tine cont de deficit.

Daca de exemplu faci un imprumut la banca si incepi sa-ti cumperi casa si masina si multe altele si te afisezi, tot vecinii o sa spuna "mama ce PIB are asta, ce bine ii merge". Si are. Ruleaza bani multi. Dar exista niste probleme:

1. Nu sint banii lui
2. Nu baga banii la investitii. In loc sa-si construiasca o fabrica, el isi cumpara un viloi si o masina care inghit bani in loc sa produca.

Deci un mare PIB, in conditiile in care acumulezi datorii este un indicator fals, bun pentru creduli.

Banii aia care sint imprumutati cu dobinda pentru finantarea deficietului, vor trebui returnati si faptul ca se ruleaza multi, nu insemna ca economia produce si ca va fi de unde sa fie dati inapoi.

O economie impinsa de la spate cu bani adusi din exterior, se misca aparent grozav. Intrebarea e daca incetezi sa mai aduci bani din exterior, economia respectiva se mai misca ?

Normal ar trebui gasita o cale pentru mentinerea sau reducerea deficitului bugetar. A lasa deficitul si datoriile tarii sa creasca, e o politica periculoasa.

Normal ar fi ca economia sa produca intii, sa existe niste excedente si din acelea sa se faca cheltuieli. Acum exista niste excedente dar ele sint urmarea nerealizarii unor investitii. Prin urmare nu sint niste excedente reale. Nu s-au bagat bani in ceva care ar fi trebuit sa produca, asta in conditiile in care, culmea !, au si existat bani.

Acesti bani nu trebuie sa mearga nici la cheltuieli, nici la biserica, ci strict la investitii si acolo trebuie avut grija sa nu mearga la hoti ! (se stie ca investitiile in Romania se fac cu preturi uriase si cu furt - Romania are probabil cele mai scumpe autostrazi din lume, pretul lor ajungind uneori la cote greu de imaginat (de multe ori mai mult decit costa in alte parti)).


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor