Standard & Poor's, despre riscurile si vulnerabilitatile economiei Romaniei si deficitul bugetar, care va depasi tinta asumata

Agentia de rating Standard & Poor's estimeaza deficitul bugetar al Romaniei din acest an la 3,3%, iar cel de anul viitor la 3,5%, peste tinta angajata de 3% din PIB, din cauza cheltuielilor cu salariile si cu pensiile, precum si cu alte cheltuieli bugetare.

Trei ani de deficit bugetar peste tinta asumata

"Aceste niveluri vor fi rezultatul diminuarii ritmului de crestere economica si al masurilor privind cheltuielile guvernamentale, pe masura ce se apropie viitoarele alegeri - cele prezidentiale din 2019 si cele parlamentare din 2020. Consideram ca este cu atat mai ambitios obiectivul Guvernului de a reduce drastic diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata datorata (TVA) si TVA colectata, cea mai mare diferenta in UE, conform datelor Comisiei Europene. In acelasi timp, reducerea, din nou, a cheltuielilor cu investitiile ar putea fi o provocare, avand in vedere nevoile acute de infrastructura ale Romaniei", au precizat reprezentantii S&P.

De asemenea, pentru 2021 si pentru 2022, deficitul bugetar este estimat la 3,4% din PIB, respectiv 3,3% din PIB. Raportul nu mentioneaza, dar depasirea tintei de 3% poate atrage declansarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene (CE), ceea ce echivaleaza cu un control mai strict al cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile cu pensiile si salariile au ajuns la 60% din total, investitiile sunt slabe

In raportul agentiei de rating mai este remarcat faptul ca deficitul bugetar din 2018 a ramas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performantei solide a veniturilor bugetare, sustinute de o crestere ridicata a PIB-ului nominal, dar si pentru ca a fost un alt an cu o alocare slaba pentru investitii. Cu toate acestea, cresterile salariale accelerate din sectorul public au orientat structura cheltuielilor guvernamentale in continuare spre cheltuielile sociale inflexibile si de natura salariala, precum si spre o indepartare de investitii.

"Consideram ca prioritizarea cheltuielilor de consum in fata cheltuielilor de investitii este negativa pentru competitivitatea si cresterea pe termen lung a Romaniei. Salariile si contributiile la asigurarile sociale reprezinta o parte rigida si inflexibila a cheltuielilor Guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem ca aceasta proportie lasa Guvernului putin spatiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate sa creasca semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al Romaniei, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidentiaza vulnerabilitatea tarii la socurile externe potentiale si o incetinire pronuntata a cresterii economice. Politica fiscala prociclica a Guvernului erodeaza castigurile fiscale greu castigate in anii de dupa criza", au explicat reprezentantii S&P.

Cresterea economica a Romaniei este estimata la 3,5% in acest an, la 3,4% anul viitor, la 3,2% in 2021 si 2022. PIB-ul nominal este prognozat sa ajunga la 1.015 miliarde de lei (245 de miliarde de dolari) in acest an, sub estimarea de 1.022,5 miliarde de lei a Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, pe baza careia a fost facut bugetul pentru acest an.

De asemenea, PIB-ul nominal este estimat sa ajunga anul viitor la 1.089 de miliarde de lei (266 de miliarde de dolari), la 1.163 de miliarde de lei (291 de miliarde de dolari) in 2021 si la 1.242 de miliarde de lei (310 de miliarde de dolari) in 2022.

Veniturile bugetare sunt estimate sa ramana relativ constante la nivelul de 30%, cat a fost anul trecut, in urmatorii patru ani, atingand un nivel de 30,2% din PIB in 2022. De asemenea, cheltuielile bugetare sunt estimate sa se stabilizeze la 33% din PIB, in urmatorii patru ani, aproximativ nivelul de anul trecut.

Sistemul de pensii, afectat pe termen lung

Rata anuala a inflatiei este estimata de agentia de rating citata la 3,5%, in medie, in cursul acestui an, in scadere, comparativ cu nivelul de anul trecut, unul dintre motive fiind reducerea preturilor la energie, la nivel global.

Reprezentantii agentiei reamintesc ca riscurile la adresa pozitiei bugetare pe termen mai lung sunt, de asemenea, orientate catre scadere, din cauza incertitudinii cu privire la unele propuneri recente de politici bugetare. Printre aceste propuneri, raportul S&P reaminteste de Legea pensiilor, care ar putea sa majoreze "in mod semnificativ factura cu pensiile in 2020 si in anii urmatori".

"Astfel de initiative de reforma sugereaza cateva aspecte: castigurile politice pe termen scurt ar putea continua sa influenteze strategia fiscala si alocarile directe din zona de capital catre cheltuielile curente, parte a bugetului. In plus, in cadrul politicilor sale din 2018, Guvernul a facut optionale contributiile la Pilon II de pensii, ceea ce a deblocat fluxuri de pana la 0,8% din PIB in buget, in timp ce partial a diluat viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem ca presiunile asupra bugetului Romaniei vor persista pe parcursul orizontului nostru de prognoza, pana in 2022", au subliniat reprezentantii S&P.

Raportul agentiei de rating mai evidentiaza ca aderarea Romaniei la UE este o importanta ancora politica, iar autoritatile sunt angajate sa respecte tinta de deficit prevazuta in Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, partial pentru ca o incalcare ar putea pune in pericol accesul Romaniei la fondurile structurale.

Presiunile asupra contului curent vor continua sa creasca

"Ponderea datoriei publice a Romaniei ramane modesta intr-o comparatie cu nivelurile din UE. In linie cu prognoza privind deficitul, ne asteptam ca datoriile publice ale Romaniei sa creasca treptat pana la un nivel inca moderat, de putin sub 40% din PIB, pana in 2021. In acelasi timp, profilul datoriei ramane constrans de o cota relativ mare a datoriei in valuta, precum si de o expunere ridicata a sectorului bancar intern fata de datoria guvernamentala", au detaliat reprezentantii S&P.

Mai exact, datoria publica s-a stabilizat in ultimii doi ani, 2017 si 2018, la 35,2-35,3% din PIB, iar anul acesta este estimata sa urce la 36,5%, la 36,8% anul viitor, la 37,9% in 2021 si la 38,8% in 2022.

In plus, datoria raportata la venituri este estimata sa urce de la 117,5% anul trecut, la 122,2% anul acesta, la 122,9% anul viitor, la 125,9% in 2021 si la 128,4% in 2022.

Agentia anticipeaza ca presiunile asupra contului curent vor continua sa creasca pana in 2022, in conditiile in care consumul guvernamental si cererea interna totala potenteaza importurile, iar exporturile incetinesc. In aceste conditii, S&P estimeaza ca deficitul de cont curent va ramane in medie in jurul valorii de 4,5% din PIB, pana in 2022, iar elementul pozitiv este ca finantarea acestuia se face, in mare masura, prin intrari stabile, care nu determina crearea de datorii.

"Din acest motiv, datoria externa neta raportata la activele externe lichide ale Romaniei va ramane relativ scazuta, la aproximativ 30% din incasarile din contul curent. In timp ce presupunem ca investitiile straine directe nete vor acoperi in continuare o parte semnificativa din deficitul extern, in urmatorii cativa ani, pe masura ce investitori straini existenti vor continua sa reinvesteasca din castiguri, observam o lipsa a investitiilor straine noi, sugerand ca investitorii ar putea fi din ce in ce mai preocupati de cresterea rapida a salariului, de lipsa de dezvoltare a infrastructurii si de mentinerea unor incertitudini politice si de strategie", au mai explicat reprezentantii S&P.

Creditele neperformante au scazut intr-un ritm impresionant

De asemenea, sectorul bancar, care are predominant capital strain, ramane "solid", in opinia analistilor S&P. Raportul dintre imprumuturi si depozite al sistemului a scazut la aproape 80%, la sfarsitul anului trecut de la varful de 137% in 2008.

"Cresterea creditarii a ramas pozitiva in ultimii doi ani, datorita cresterii puternice a creditelor acordate populatiei si creditelor denominate in lei. Cresterea creditului a fost sustinuta in mod semnificativ de cele ipotecare, care beneficiaza de programul Prima Casa, fiind menite sa sustina cumparatorii primei lor case printr-o garantie de 50% din partea Guvernului", au mai subliniat reprezentantii S&P.

Creditele neperformante au scazut intr-un ritm impresionant, reducandu-se cu mai mult de trei ori, pana la mai putin de 5% din totalul creditelor, la 31 decembrie 2018, de la peste 21% la jumatatea anului 2014, mai aminteste agentia de rating.

"Ratele de lichiditate si de solvabilitate raman puternice. Bancile si-au mentinut rentabilitatea in ciuda ratelor scazute ale dobanzilor", au subliniat reprezentantii S&P.

Reprezentantii agentiei au mai subliniat stabilitatea leului, in cursul anului trecut, comparativ cu celelalte monede din regiune, despre care considera ca a fost ajutata de "unele iesiri din rezerva valutara".

S&P a pastrat perspectiva Romaniei la stabila, dar spune ca ar putea sa o scada in urmatoarele 12-24 luni

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...