Daca politicianul roman ar avea un nume generic, el s-ar numi Nero. Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus este imparatul banuit ca a dat foc Romei si ca si-a violat mama.
El este imparatul care a declansat persecutii barbare impotriva crestinilor, ucigandu-i pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel si este cel care a fortat sinuciderea lui Seneca.
De cativa ani incoace, pare ca in fruntea tuturor guvernelor de la Bucuresti sta fantoma lui Nero, cel care este creditat cu incendierea propriei capitale imperiale, superba Roma, in anul 64. Si precum ultimul imparat al dinastiei Iulio-Claudiene admira flacarile din turnul lui Mecenas si se bucura de spectacolul ingrozitor, cantand "Arderea Troiei", asa si guvernantii nostri privesc cu veselie degradarea sistemica a tarii care le plateste salarii imense, pensii speciale, amante, vile si limuzine.
Nimeni si nimic nu mai poate opri acumularea de tumori din organismul national. Cei 465 de parlamentari, impreuna cu sutele de ministri si secretari de stat, adancesc, zi de zi, toate ranile deschise ale economiei, rontaind cu voluptate ultimele rezerve de imunitate pe care le mai avem in urma curei de vitamine inceputa in anul 2010.
Prima dintre ele si cea mai dureroasa este deficitul demografic. Romania a pierdut, dupa datele Bancii Mondiale, peste 4 milioane de cetateni in cei 30 de ani scursi de la caderea comunismului, cazand de la 23,5 milioane de locuitori in 1990 la sub 19,3 milioane de locuitori in februarie 2020.
Am pierdut, asadar, aproape 18% din populatie:
Ei bine, in acest timp, tarile din liga noastra nu au suferit un asemenea exod. Polonia, bunaoara, a pierdut mai putin de 800.000 de locuitori, de la maximul de 38,6 milioane in 1999 la 37,8 milioane astazi, adica are o pierdere de 2% din populatie:
Ungaria, la randul ei, a pierdut un milion de oameni in ultimii 30 de ani, adica 5% din populatie:
Pe de alta parte, Cehia are chiar o crestere de populatie, de peste 3% (peste 300.000 de locuitori):
Mult mai grav este faptul ca noi ne-am pierdut peste o treime din forta de munca, in vreme ce colegii de regiune, ungurii, cehii si polonezii, si-au crescut forta de munca. O spune tot Banca Mondiala:
Poate nu e destul? Hai sa vedem si evolutia ratei de participare a fortei de munca. Daca in 1990 eram campionii regiunii cu cea mai mare participare a populatiei active la piata muncii, astazi am ajuns codasii regiunii:
Oameni buni, nu vi se pare ca politicienii nostri traiesc pe alta planeta? Voi ati auzit vreun guvern, de la Guvernul Nero I-ul pana la Nero al V-lea sau vreun partid parlamentar sa faca vreo prioritate din stoparea declinului demografic sau al fortei de munca?
Nu, dragii mei, partidele si guvernele noastre condamna "populismul" guvernelor de la Budapesta sau Varsovia, care adopta politici ferme de crestere a natalitatii. Ba mai mult, preocuparea de capetenie a guvernantilor este sa ii tina acolo pe romanii plecati in Marea Britanie, nicidecum sa ii ajute sa se intoarca acasa...
Acum sa stiti ca fenomenul depopularii are si accente tragice: cea mai rapida depopulare se produce chiar in randurile categoriilor celor mai instruite, unde acumulam deficite greu de compensat. Aproape 40.000 de IT-isti au plecat din tara si peste 16.000 de medici.
In fiecare an, deficitul de specialisti in IT din Romania creste cu 15.000. In vremea asta, guvernele noastre reusesc sa aiba cea mai mica pondere din UE a studentilor din aceasta ramura, 5,2%, la jumatate fata de media europeana, de 10,4%.
La fel, in domeniul medical (si stiintele asociate), daca media europeana este de 14,2%, noi atingem abia 9,2%. Asta, in contextul in care Romania are cea mai mica pondere din UE a populatiei adulte cu studii tertiare (universitare). (Sursa: "Labor force projections up to 2053 for 26 EU countries, by age, sex, and highest level of educational attainment", Elke Loichinger, 2015)
A doua boala crunta care ne macina sanatatea nationala este deficitul de infrastructura de transport si energetica. Ia sa vedem cum stam, de exemplu, la autostrazi: Romania are putin peste 800 km de drumuri de mare viteza, Polonia peste 3.000 de km, Ungaria aproape 2.000 de km, Bulgaria 800 km.
Portul Constanta, al doilea cel mai mare de la Marea Neagra, are un deficit major de modernizare, portul bulgaresc Varna devenind un concurent redutabil, iar sistemul de control al traficului naval VTMIS pe Dunare este astazi aproape in intregime nefunctional.
Aeroporturile sunt sufocate, din cauza lipsei extinderilor si modernizarilor, calea ferata este pe locul 26 in UE-27 din punct de vedere al vitezei medii.
Principalele orase ale tarii: Cluj, Timisoara, Iasi, Oradea se afla la minim 7 ore distanta de Capitala. Doar Constanta, Brasov si Craiova se afla la distante mai mici de 3 ore de Bucuresti, dar aici este meritul geografiei.
Colac peste pupaza, alocarile de fonduri europene in urmatorul cadru financiar multianual se pare ca se vor reduce la jumatate (de la 8 miliarde de euro la doar 4 miliarde de euro).
Energia este un pariu pierdut: reteaua de alimentare cu gaze naturale deserveste putin peste o treime din populatie si companii, spre deosebire de Ungaria, unde gradul de penetrare este de peste 95%, reactorul 1 de la Cernavoda trebuie reabilitat pana in 2024 si nicio procedura nu a fost declansata, iar reactoarele 3 si 4 nu au inca solutie de start.
Carbunele din Valea Jiului, sute de milioane de tone, va ramane definitiv in pamant, iar Compania Energetica Oltenia este pe cale de a falimenta, rezervele de lignit riscand sa ramana neexploatate si ele, rezervele de gaz din Marea Neagra nu sunt inca exploatate, constructia centralei de la Iernut are intarzieri majore, iar guvernele noastre admira tamp marele proiect european "Green Deal", care ne va face ca, din 2050, sa renuntam la carbune in energetica.
Cum este oare posibil ca niciun proiect important din energie sa nu fie o prioritate pentru guvernele Nero, dar cu toate sa aplaude mutarea banilor europeni de la autostrazi la "decarbonificare"?
Oare ministrii, parlamentarii si europarlamentarii romani stiu ce tara conduc sau reprezinta? Nu cumva ei se cred cetateni germani sau austrieci?
Ce-ar fi sa priveasca vreun guvernant dimineata harta repartizarii traficului auto din tara:
Ar intelege oare ce inseamna liniile alea groase? Ar vedea oare ca a doua cea mai mare intensitate a traficului este pe relatia Iasi-Bucuresti? Asta in timp ce ei vor sa faca o autostrada de la Iasi la Targu Mures, adica acolo unde nu e trafic aproape deloc....
In fine, ia suprapuneti, mai, ministrilor, harta de mai sus cu harta realizarilor voastre, adica cu autostrazile pe care le-ati facut voi:
Nu e cumva prea sugestiva aceasta comparatie? Ei uite, de-aia sunteti voi guvernele Nero.
Am lasat la urma cea mai grava boala de care sufera tara, deficitele bugetar si comercial, fara egal in UE, care ne plaseaza in topul mondial al deficitelor de cont curent, imediat deasupra Etiopiei:
Ei, oameni buni, asta era situatia in 2017. Acum, performanta lui Nero a devenit de-a dreptul legendara: cu Ungaria avand un deficit de cont curent microscopic (-0,004% din PIB), cu Polonia avand unul rezonabil, de -0,8% din PIB, Romania a atins un deficit peste 10 miliarde de euro, adica aproape -5% din PIB, cel mai important deficit din regiune.
La deficite bugetare, chiar "stralucim": Romania: 4,6% din PIB, Polonia: 1,8% din PIB (0 in bugetul pentru 2020) si Ungaria: 1,8%. Iar guvernantii nostri ii critica pe polonezi si pe unguri ca ar fi populisti. Pai nu vedeti, mai, desteptilor, ce deficite ati creat voi la buget si cat de mici au deficitele vecinii nostri?
Ca sa nu existe dubii, iata cum stateam cand stateam bine, adica in 2018, cand deficitul bugetar era abia 3% din PIB, nu 4,6% ca in 2019:
Si hai c-am ajuns si la boala care o sa ne omoare de-a binelea: costurile uriase la care ne imprumutam. Romania se imprumuta la cel mai ridicat cost din toata Uniunea, mai mult decat dublu fata de locurile urmatoare, adica Polonia si Ungaria:
Adica, in ianuarie 2020, imprumuturile in euro pe noi ne costa 4,28% pe an, iar pe polonezi 2,23% si pe unguri 2,08% pe an. De ce? Simplu: pentru ca noi ne imprumutam sa crestem pensile cu 140% (da, ati citit bine!) in doar 3 ani (2019-2022)!
Guvernele si partidele ne-au intoxicat cu marirea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie. Este minciuna suprema pe care puteau s-o nascoceasca aceste haite de populisti fara rusine. Pentru ca pensiile cresc anul acesta cu 40%, la anul si peste doi ani iarasi cresc, astfel incat pe total ele vor impovara bugetul suplimentar cu 25 de miliarde de lei anul acesta, cu 51 de miliarde de lei in 2021 si 81 de miliarde de lei in 2022.
Iata guvernele Nero in toata splendoarea lor: Roma (adica Romania noastra) arde, cu deficite bugetare de peste 4%, cu costurile cele mai mari pentru imprumuturi din UE, in martie va veni "procedura de deficit excesiv" de la Comisia Europeana, iar Nero creste cheltuielile cu pensiile cu 81 de miliarde de lei in trei ani (adica cu vreo 6% din PIB)!!! Dupa ce tot guvernele Nero ne-au adus aici...
Concluzia este nu atat amara, cat disperata: avem trei deficite ucigatoare (demografic/de forta de munca, de infrastructura si de cont curent) si in loc sa facem o prioritate din reducerea lor, noi avem prioritati de pe alta planeta, cum ar fi cresterea pensiilor la un prag insuportabil pentru economie.
Mai, oameni buni, cresterile astea de pensii vor trebui platite pentru totdeauna odata acordate; mai mult, nu exista nicio sansa ca acesti bani sa existe vreodata in bugetul Romaniei! Poate nu credeti, dar incepand cu 2030 vor iesi la pensie generatii uriase, de peste 300.000 de oameni si vor intra pe piata muncii generatii liliputane, de cate 150-160.000 de oameni.
Cum va putea vreodata o tara ca Romania sa cheltuie a opta parte din PIB pentru pensii? Cu 50% mai mult decat media europeana, cu 50% mai mult decat media OECD...
Problema majora pe care o avem este, de fapt, urmatoarea: Nero stie ca acei bani nu exista, Nero stie ca Romania va ajunge ca Grecia, ca va trece printr-o criza ucigatoare, dar nu il intereseaza soarta tarii.
Nero creste pensiile pentru a castiga voturile celor 5 milioane de pensionari. Nero vrea puterea, Nero vrea voturi. Fiat Imperator, pereat Romania! Cam asta gandeste Nero...
Dar sarmanul Nero de pe Dambovita nu a ajuns si la ultima pagina a istoriei celebrului imparat roman, aceea in care se povesteste sinuciderea sa, asistat de catre Epafroditus, secretarul sau personal, piromanul declamand teatral: "Ah, ce artist piere odata cu mine!" Pentru ca da, drumul pe care se afla Nero va aduce si sinuciderea sa, politica bineinteles.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Si... Vezi tot