Pericolul din spatele dobânzilor mari la titluri de stat: Cele mai mari probleme bugetare din istorie. ”Cu un extremist președinte, vom fi în faliment”

Vineri, 14 Februarie 2025, ora 09:43
2434 citiri
Pericolul din spatele dobânzilor mari la titluri de stat: Cele mai mari probleme bugetare din istorie. ”Cu un extremist președinte, vom fi în faliment”
Dobânzile mari la titlurile de stat, cauzate de inflație și deficitul mare FOTO Facebook.com/Ministerul Finantelor

Ministerul Finanțelor oferă dobânzi de 6,25% pentru cei care vor să împrumute statul în euro pe 7 ani în cazul titlurilor de stat Fidelis și de 7,95% la titlurile în lei cu o scadență de 5 ani. Doar anul trecut, subscrierile pentru ofertele Tezaur și Fidelis s-au ridicat la 32,7 miliarde de lei. Economiștii explică însă cauzele și pericolele din spatele acestor dobânzi mari oferite de statul român.

Principalele cauze pentru oferta de dobânzi mari sunt nivelul mare al inflației și al deficitului bugetar.

Consultantul economic Adrian Negrescu spune că statul se împrumută de la români deoarece îi este tot mai greu pe piețele internaționale, scrie Libertatea.

„Statul nu face niciun fel de economie. Caută să se împrumute de la români, pentru că din piețele internaționale îi este foarte greu. Ultimul împrumut încercat în valută, zilele trecute, a fost un adevărat eșec pentru că nici la dobânzile mari pe care le oferea, cele mai mari din UE, nu au fost mulți doritori. Motiv pentru care a pus în funcțiune „aspiratorul de bani” de pe piața locală”, spune Negrescu.

Acesta spune că acum, statul lansează titluri de stat în fiecare lună.

„Dacă până anul trecut lansa titluri de stat odată la 3-4 luni, acum o face în fiecare lună la niște dobânzi care spulberă orice altă variantă de afacere financiară – sunt mai mari dobânzile față de depozitele bancare, față de cele oferite de ETF-uri, de bursă, de orice altă investiție clasică și mai au un mare atu – nu se plătește impozit pentru câștiguri”, continuă acesta.

Nivelul împrumuturilor statului ar putea ajunge anul acesta la 60 de miliarde de euro, consideră economistul, pentru că problemele bugetare sunt cele mai mari din istoria țării.

„Guvernul și-a propus să se împrumute în acest an cu aproape 50 de miliarde de euro, însă la cum arată situația, cred că suma va depăși 60 de miliarde la finele anului. E foame mare de bani la Palatul Victoria, în condițiile în care găurile din buget sunt cele mai mari din istoria țării”, avertizează acesta.

„Suntem într-o mare gaură”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan explică modul în care se ajunge la aceste niveluri. Conform acestuia, România nu poate oferi dobânzi mai mici din cauza dobânzilor mari existente deja la dolarul american și din cauza deficitului bugetar imens.

„Sunt doi factori. Factorul major este contextul internațional, mai exact dobânzile la dolar, unde dobânda pe 10 ani e de 4,5%. Un investitor are de ales între a împrumuta SUA cu 4,5% sau România. Așa că România trebuie să ofere ceva mai mult pentru a fi atractivă”, spune Glăvan.

„Al doilea este contextul intern. România are o perspectivă de rating înrăutățită, ceea ce a dus la creșterea dobânzilor. Acest lucru va continua cel puțin până la toamnă”, a afirmat acesta.

Problema o constituie cheltuielile bugetare foarte mari

Bogdan Glăvan susține că România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE deoarece avem un deficit extrem de mare. Profesorul nu crede că dobânzile vor scădea prea mult în viitor, din cauza inflației, mai exact a prețului mare la energie care pune apoi presiune pe celelalte prețuri.

„Noi avem un deficit foarte mare raportat la venituri. România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Avem deficit mare și dobânzi mari în urma pandemiei pe toată planeta. A plăti dobânzi real pozitive înseamnă că nu mai poți să folosești inflația ca să reduci plățile. Europa nu va mai reveni la dobânzile anterioare pentru că are probleme cu inflația și prețul energiei. Tot ce putem spera este o îmbunătățire a perspectivei”, a afirmat acesta.

Dobânzile vor fi în continuare influențate puternic până când România va reuși să își reducă deficitul.

„Suntem într-o mare gaură. Până când statul nu-și va reduce deficitul, acest lucru va presa rău pe dobânzi. Avem deficit mare, situația politică cu alegerile și contextul internațional”, potrivit lui Glăvan.

Problema fiscală

Ordonanța-trenuleț de la finalul anului 2024 a înghețat o serie de cheltuieli, a eliminat facilități fiscale și a introdus unele taxe noi, spune Glăvan care adaugă că România are nevoie de un Cod Fiscal mai simplu.

„Avem o junglă fiscală. Lumea încearcă să speculeze de unde ar putea plăti cel mai mic impozit. Trebuie să avem un Cod Fiscal mai simplu și tratament egal între contribuabili. Și trebuie să ducem o politică fiscală în acord cu contextul internațional. România nu poate pune singură ce taxe vrea, trebuie să aibă taxe mici pentru a putea atrage investiții”, punctează profesorul de economie.

Nu se pot face restructurări în România

Glăvan spune însă că este greu să faci schimbări mari în România din cauza legislației.

„Constituția României are un avantaj: acela că orice se schimbă greu. E foarte greu să bușești ceva. Dar are și dezavantaje: că orice se schimbă greu”, apreciază expertul. Însă reduceri trebuie făcute, pentru a putea reduce deficitul de la 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB) până la 7% în acest an. „Sectorul public este supraextins raportat la cât poate duce economia. Nu ne rămâne decât să sperăm că improvizațiile și lipiturile ne vor permite să ne târâm și de acum încolo”, avertizează Glăvan.

Alegerea unui extremist ca președinte va duce la faliment

Conform unor surse bancare consultate de Libertatea, dobânzile mari nu sunt neapărat o problemă la acest moment.

„Atunci când nu ne va mai împrumuta lumea, atunci va fi cu adevărat o problemă. Dacă iese președinte Călin Georgescu sau un alt extremist, vom ajunge la Fondul Monetar Internațional sau în șase luni vom fi în faliment pentru că nu ne va mai împrumuta nimeni”, spune bancherul.

Reînarmarea Europei și reconstrucția Ucrainei ar putea salva combinatul siderurgic de la Galați. Planurile pentru viitorul fabricii
Reînarmarea Europei și reconstrucția Ucrainei ar putea salva combinatul siderurgic de la Galați. Planurile pentru viitorul fabricii
Combinatul siderurgic Liberty Galați, fostul SIDEX, a intrat într-o etapă crucială de consolidare financiară, anunțând inițierea unei proceduri de concordat preventiv. Scopul acesteia este...
ANCOM impune DIGI noi obligații: Există riscul să abuzeze de puterea sa de piață
ANCOM impune DIGI noi obligații: Există riscul să abuzeze de puterea sa de piață
Digi România a fost identificată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) drept compania cu poziție dominantă în peste 6.200 de localități din...
#economie, #deficit bugetar, #dobanzi titluri de stat, #probleme fiscale, #impozitare, #reduceri bugetare, #presedinte extremist, #faliment , #stiri economice
  1. Putin primește o veste groaznică din țară: Rusia este în pragul colapsului, două fenomene se răspândesc
  2. Samsung pregătește lansarea noilor Galaxy Tab S10 FE! Prețuri și specificații dezvăluite înainte de anunțul oficial
  3. Google Assistant dispare oficial! Toate telefoanele vor trece la Gemini în 2025
  4. China ar putea sparge monopolul tehnologic al SUA. Soluția care i-ar permite să producă cipuri avansate
  5. Cum se descurcă în 2025 angajații din IT după eliminarea facilităților fiscale. Prea puțini angajatori suportă scăderile de salarii
  6. Apple a renunțat la ideea unui iPhone fără porturi. Ce s-a întâmplat cu modelul ultra-subțire iPhone 17 Air
  7. Testul care dă fiori șoferilor. Autopilotul Tesla s-a izbit de un zid „inexistent”. Ce mașină a frânat la timp?
  8. Râul din România în care peștii au început să moară cu miile. Nici localnicii, nici autoritățile nu știu cauza poluării FOTO
  9. Google schimbă radical modul în care răspunzi la apeluri pe Android. Ce se întâmplă cu noua interfață
  10. Când vor deveni publice salariile angajaților din sectorul privat. Normele europene privind echitatea salarială, pe punctul de a se implementa în România