Document BNR: România are nevoie de politici industriale/agricole noi, adaptate de-globalizării

Deficitul de cont curent este în prezent o vulnerabilitate majoră pentru România, se arată într-un document publicat sub egida BNR.

Iar achizițiile de armament nu vor face decât să alimenteze acest dezechilibru, în lipsa producției interne de tehnică militară și a întăririi componentei offset.

În noul context geopolitic și geoeconomic, economia trebuie judecată prin prisma de-globalizării și România are nevoie de noi politici industriale și agricole care să susțină producția internă.

Subvalorificarea resurselor

Deficitul de cont curent a ajuns în 2022 la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB) – o creștere valorică de 52% față de nivelul din 2021, în timp ce dezechilibrul comercial a atins 34 miliarde euro.

România a avut dificultăți de finanțare a dezechilibrului extern atunci când datoria publică a fost mult inferioară (ca procent din PIB) celei de acum – aproximativ 15% în 2008, în comparația cu circa 48% din PIB în 2022. Drept consecință, România a trebuit să recurgă la un pachet de asistență financiară externă.

Este nevoie acum de reforme serioase ce trebuie întreprinse în economie pentru a favoriza o creștere economică robustă, întărirea premizelor pentru producția de tradables (bunuri exportabile și bunuri ce pot înlocui importuri), se arată în cea mai recentă ediție a analizei România – Zona Euro Monitor, document realizat sub egida BNR, în coordonarea lui Daniel Dăianu.

Dezechilibrul extern poate fi diminuat prin eforturi consecvente pe mai multe fronturi: consolidare bugetară (reducerea deficitului bugetar), o alocare mai bună a resurselor în economie care să susțină producția de tradables, atragere masivă de fonduri europene.

Varietatea producției industriale autohtone este o premiză importantă pentru o situație mai bună în viitor.

În general, avem o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede și în faptul că importăm produse a căror realizare include inputuri esențiale din România.

De pildă, subdezvoltarea industriei agroalimentare – pământ agricol ce înseamnă 57% din suprafață țării în timp ce deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB.

România are nevoie de politici industriale care să vizeze producția de tradables, în condițiile în care creșterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimetar) sunt firave.

Cheltuielile militare, presiune pe buget

În noul context geopolitic și geoeconomic, România va aloca mai mult pentru apărare (cca. 2,3% din PIB în 2023, față de 1,76% în 2022), care nu înseamnă producție de tradables.

În fapt, achizițiile de armament înseamnă în cea mai mare parte deficit bugetar și de cont curent mai mari.

Numai dacă am avea o creștere semnificativă a producției interne de apărare (inclusiv a componenței de offset) s-ar micșora impactul asupra balanței externe.

Totul este de judecat prin prisma de-globalizării, regionalizării unor fluxuri comerciale, când securitatea devine mai importantă decât eficientă înțeleasă în sens îngust, potrivit documentului citat.

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...