Romania este pe cale sa duca la bun sfarsit acordul incheiat cu Fondul Monetar International in 2009 si a inceput deja discutiile pentru incheierea unuia nou, insa declaratiile oficialilor institutiei financiare indica o mare dezamagire.
Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului Monetar International in Romania, a fost campionul declaratiilor mai mult sau mai putin socante, de genul "operatia a reusit, dar pacientul a murit" sau "economia Romaniei este o barca ruginita, care trebuie sa se transforme intr-o salupa performanta".
In acest caz, se poate vorbi despre un succes al acordului care tocmai se termina sau despre un esec?
Potrivit analistilor romani, a doua varianta este mult mai probabila. Analistul Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizarii, spune ca acordul stand-by cu FMI poate fi cuantificat din doua perspective: strict birocratic, in sensul ca am reusit sa ducem la bun sfarsit acest acord, sau dupa rezultatele economice.
"Daca ne uitam sub aspect formal, faptul ca am reusit sa ducem pana la capat un acord este un lucru bun, un lucru pozitiv, care tine de seriozitate. Din punct de vedere economic, insa, rezultatele sunt slabe", a explicat Ionescu, pentru Ziare.com.
Potrivit spuselor sale, vina pentru esec este purtata atat de FMI, cat si de Guvernul Romaniei.
"Fondul Monetar este de vina in buna masura pentru ca a tolerat lipsa reformelor si a cheltuirii nesabuite a banilor publici cand au fost alegerile prezidentiale. Guvernul Romaniei este vinovat in aceeasi masura pentru ceea ce a facut in 2009 si, partial, in 2010, in sensul ca a amanat reformele, le-a luat foarte tarziu si a fost nevoit sa ia masuri in forta, prin care, practic, a transferat costul ajustarii si procesului de reforma structurala catre populatie intr-o masura mult mai mare decat daca ar fi luat masuri din timp", a spus analistul.
Ionescu a adaugat ca acordul nu poate fi un succes, avand in vedere ca, sub aspect structural, economia romaneasca si statul nu se prezinta diferit fata de perioada anterioara incheierii acordului.
La randul sau, analistul Ilie Serbanescu sustine ca acordul a fost "un dezastru", deoarece a urmarit doar sa aduca finantare pentru firmele straine.
"Programul FMI nu a urmarit sa scoata Romania din criza sau sa o duca spre dezvoltare. A urmarit sa aduca la dispozitia firmelor straine din Romania finantarea pe care o pierdusera din partea propriilor "mame" din Occident. Din punctul asta de vedere, domnul Franks a obtinut un succes foarte mare, pentru ca lucru acesta s-a realizat, cu pretul falimentului statului roman", a explicat Serbescu pentru Ziare.com, referindu-se la acordul incheiat cu bancile straine, pentru ca acestea sa-si mentina expunerea in Romania.
De altfel, Serbanescu este de parere ca Romaniei nu i-ar fi fost mai rau fara FMI, deoarece nu ar mai fi avut de platit o datorie de 20 de miliarde de euro.
Cum poate fi asigurat succesul noului acord?
In prezent, autoritatile romane si oficialii institutiei financiare internationale negociaza semnarea unui nou acord, de precautie, prin intermediul caruia Romania va dispune de o linie de credit, pe care o va putea accesa doar in cazuri de urgenta.
Insa ce ar putea garanta ca acest nou program va functiona mai bine decat anteriorul?
In primul rand, sustine Valentin Ionescu, este datoria Fondului Monetar International sa isi modernizeze viziunea cu privire la modul in care actioneaza, deoarece, in prezent, are repere invechite. "Romania a mai evoluat intre timp. Nu poti sa aplici intr-o tara aceleasi masuri pe care le luai in 1993 - 1995", a spus el.
Pe de alta parte, si Guvernul Romaniei trebuie sa invete sa ia masuri mai rapid si fara incalcarea Constitutiei, asa cum s-a facut in cazul pensiilor sau reducerii salariilor bugetarilor.
"Nu este in regula sa iei asemenea masuri fara sa ai capacitatea de a le cuantifica si de a le implementa. Se vede foarte clar ca Guvernul nu este capabil sa ia asemenea masuri. Atunci Guvernul Romaniei are nevoie de un grup de specialisti, de experti, de care sa tina cont. Pe de alta parte, are nevoie de o comisie de incredere formata din oameni care au experienta manageriala in sectorul privat si in sectorul public, dar care nu mai mentin demnitati publice, dar care au capatat o experienta in trecut", propune Ionescu.
Nu in ultimul rand, Guvernul ar trebui sa acorde mai multa putere Consiliului Fiscal, astfel incat masurile luate sa fie sub control foarte strict, mai ales ca si in bugetul pentru 2011 exista niste cheltuieli care nu se explica.
De asemenea, faptul ca noul acord va include anul electoral 2012 este un lucru pozitiv, insa doar daca FMI nu va mai derapa. "Guvernele, indiferent ca sunt de dreapta sau de stanga, au derapat. Nu ma astept la ceva bun din partea politicienilor, dar ma astept din partea Fondului Monetar sa fie mai strict atunci cand se angajeaza intr-un contract si nu sa aduca de fiecare data aminte, intr-un mod ipocrit, ca altii nu si-au indeplinit niste obligatii, in conditiile in care nici ei nu le-au indeplinit", a comentat Ionescu.
Noile conditii vor tinti zonele neperformante
In schimb, Eugen Radulescu, directorul Bancii Nationale a Romaniei, sustine ca, fara FMI, situatia Romaniei ar fi fost deosebit de proasta. Si din acest motiv, este bine sa fie inclus anul 2012 in acord.
"Evident ca este bine sa includa anul electoral, pentru ca nu mai trezim ca in anul 2008. Sa nu uitam ca noi acum tragem - si o sa mai tragem inca vreo 10 ani de acum inainte - pentru enormitatile facute in anul 2008, in mod special cresterea pensiilor cu 50 la suta", a spus Radulescu, pentru Ziare.com.
Directorul BNR a adaugat ca noile conditii impuse de FMI nu ar trebui sa fie mai stricte, in noul program, insa vor tinti mai bine directiile unde stam mai prost.
"E foarte usor sa dam vina pe Fond pentru ceea ce nu am facut noi. Fondul nu este mentorul care il bate pe elev cu nuielusa daca nu isi face lectiile", a incheiat Radulescu.
Nu s-a facut nici o investitie si noi prostime... Vezi tot
A pus... Vezi tot