FMI trage un semnal de alarma: Tarile bogate au datorii prea mari

Datoria tarilor bogate a atins un prag critic si trebuie luate masuri urgente in acest sens, este avertismentul dat de Fondul Monetar International.

Urgenta o reprezinta reformele, care trebuie sa urmareasca evolutia lucrurilor pe termen mediu, in conditiile in care cele mai bogate tari doresc sa pastreze ritmul fragil de revenire economica si sa sprijine creare de locuri de munca.

Datoria acestora a crescut de la 78% din PIB in 2007 la 97% in 2009 si, potrivit previziunilor FMI, ar trebui sa ajunga la 115% in 2015. "Aceasta datoria nu este cauzata numai de criza financiara, ci si de politicile fiscale nefericite", sustine Carlo Cottarelli, seful departamentului de finante publice al FMI.

Analiza pe termen lung arata ca datoriile publice ale tarilor din G7 (Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Canada si Statele Unite ale Americii) au avut o crestere constanta incepand din 1974. Cu exceptia din Canada, care a impus masuri de austeritate in anii 1990, statele nu au profitat de perioadele de prosperitate pentru a reduce datoria.

Chiar si cele mai bune politici fiscale au dus la supratensiuni, iar cazul Frantei este un exemplu. Desi a avut o usoara scadere la sfarsitul anilor 1980 si 1990, dupa care a urmat o crestere economica brusca, cheltuielile publice nu au fost tinute sub control, scrie Le Figaro.

Cea mai mare parte a cresterii (80%) in G7 s-a dus pe cresterea cheltuielilor privind sanatatea si pensiile. FMI avertizeaza ca presiunea asupra finantelor publice se va agrava odata cu imbatranirea populatiei si incalzirea globala. In aceste conditii, Fondul cere care toate tarile sa invete lectiile trecutului.

Provocarea este acum aceea de a determina un spatiu bugetar, adica diferenta dintre nivelurile de datoriile curente si limitele dincolo de care acestea devin nesustenabile. Acest spatiu a devenit extrem de limitat in unele tari. In vizor sunt Grecia, Italia, Japonia, Portugalia, Irlanda, Spania si Regatul Unit. Nici Statele Unite nu sunt uitate, care nu au decat o marja mica de manevre fiscale. Fara a anticipa o criza fiscale iminenta, FMI subliniaza urgenta de a adopta "planuri credibile de ajustare", intr-un context de revenire economica lenta si sub presiunea de pe pietele.

Riscul de default, putin probabil

Cu toate acestea, FMI sustine ca un default de stat in Europa este putin probabil. "In prezent, riscul de default in Europa este supraestimat", a declarat economistul FMI Paolo Mauro, pentru Wall Street Journal.

Conform analizei FMI, facuta pe 23 de tari bogate, Grecia, Islanda, Italia, Portugalia si Japonia sunt foarte aproap de "limita datoriilor", in timp ce Irlanda, SUA, Marea Britanie si Spania se deplaseaza in teritoriu periculos.

Analiza FMI nu prevede ca atingerea acestui prag ar determina implicit o reactie pe piete. Japonia, spre exemplu, se imprumuta la dobanzi foarte scazute, in ciuda datoriilor foarte mari.

In ciuda avertismentelor privind pericolele legate de datoriile prea mari, economistii FMI a avut un mesaj diferit pentru piete. In privinta Greciei, estimarile FMI arata ca datoria sa va fi egal cu aproximativ 150% din PIB pana in 2013, dar ca are sanse foarte mici sa ajunga la default.

In acelasi timp, FMI nu vede niciun risc de neindeplinire a obligatiilor la tarile cele mai fragile din zona euro. Fondul considera chiar ca riscul de restructurare a datoriilor este acum foarte supraapreciat.

Romania, la mana FMI

Romania, puternic indatorata la FMI, este printre tarile membre UE cu o economie extrem de fragila. Deci datele INS arata o crestere economica de 0,3% in trimestrul doi, puterea de cumparare a populatie a scazut dramatic, odata cu implementarea masurilr de austeritate (cresterea TVA cu 5% si micsoarea salariilor bugetarilor cu 25%).

De altfel, reprezentantul FMI in Romania, Tonny Lybek, a declarat, marti, ca salariile bugetarilor au fost reduse la nivelul din 2005 si vor reprezenta acelasi procent din PIB ca atunci.

"Trebuie sa existe o flexibilitate mai mare pentru a repara diferentele. Este nevoie si de vointa politica si de ajutor din parte partenerilor sociali pentru a rezolva problemele. Romania a fost lovita de aceasta criza si au existat si perioade de crestere economica, dar acestea au facut ca Romania sa fie si mai vulnerabila in fata crizei", a precizat reprezentantul FMI.

De altfel, la inceputul lunii august, cand FMI si-a incheiat ultima vizita in Romania, Guvernul roman a fost laudat de seful delegatiei Fondului in Romania, Jeffery Franks, mai ales pentru masurile de austeritate pe care le-a luat si determinarea de care a dat dovada.

Delegatia FMI a laudat atunci cresterea taxelor si si-au exprimat acordul privind reducerea salariilor, cerand totodata concedierea a sute de mii de bugetari.

Oficialul FMI a aratat, insa, ca desi eforturile Guvernului roman sunt foarte mari, exista inca probleme care trebuie rezolvate urgent. Printre acestea, Franks a enumerat sistemul de pensii, sistemul bugetar, evaziunea fiscala, dar mai ales problemele de absorbtie a fondurilor europene.

Cu toate acestea, oficialii FMI sunt optimisti si, potrivit ultimelor estimari, considera ca daca Romania isi va respecta angajamentele asumate ar putea avea in 2011 o crestere economica de 1,5%.

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...