Reuters: Romania ar putea sa dea lectii Ungariei in privinta acordului cu FMI

Romania ar putea si ar trebui sa dea lectii Ungariei in privinta acordului cu Fondul Monetar International, chiar daca maghiarii s-au considerat mereu superiori vecinilor mai saraci, comenteaza Reuters.

Respectand cu strictete termenii impusi de institutia financiara, Guvernul de la Bucuresti a reusit sa redreseze economia tarii. Insa acest lucru le-ar putea crea mari probleme politicienilor romani care au sustinut impunerea masurilor FMI.

Premierul maghiar, Viktor Orban, a renuntat la sprijinul extern si a incercat sa adopte propriile-i masuri, in conditiile in care statul ungar se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari, noteaza Reuters, citata de xe.com.

Costurile de imprumut extrem de ridicate ale tarii au speriat investitorii, iar acest lucru ar afecta extrem de mult o economie si asa slabita.

Uniunea Europeana si Fondul Monetar International vor cere, cel mai probabil, renuntarea la reformele care au definit guvernarea FIDESZ si impunerea de noi masuri care sa le compenseze, ceea ce ar putea duce la si mai multa austeritate.

De aceea, omologul roman al lui Orban, premierul Emil Boc, a facut multe taieri, chiar daca populatia nu a fost de acord cu ele, iar politicianul a scazut in popularitate. Acesti factori vor fi luati, cu siguranta, in considerare de catre Orban.

Daca Ungaria va incheia acordul, acest lucru va stabiliza economia si va promova reformele. Insa negocierile vor fi extrem de dure.

"FMI a fost putin flexibil cu Romania si va fi si mai putin flexibil cu Ungaria. Va dori sa inverseze reforme cheie sau aspecte ce vor fi foarte sensibile pentru sustinatorii partidului de guvernare FIDESZ, iar aici lucrurile vor deveni foarte dificile", considera Nicholas Spiro, economist specializat in probleme de riscuri suverane.

Ungaria si Romania, pe drumuri separate

Atat Ungaria, cat si Romania au primit bani de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International cand s-au confruntat cu probleme majore precum recesiune, plecari de capitaluri, devalorizare monetara si deterioarea balantelor externe.

In 2010, premierul Orban, nou ales, a terminat colaborarea cu FMI si a inceput o politica in favoarea cresterii economice, majorand taxele bancare si cele pentru firmele straine. Ulterior, acesta a scazut accizele pentru firmele mici si pentru majoritatea populatiei ungare, se arata in articol.

Spre deosebire, Romania a incheiat un nou acord cu FMI in 2011. Acum, aceasta tara este mai bine plasata decat Ungaria de agentiile de rating Moody's si Fitch in privinta riscului investitional, si, dupa doi ani de recesiune, pare ca va depasi majoritatea tarilor din regiune, cu o crestere de 2% in acest an, considera jurnalistul de la Reuters.

De asemenea, Banca Nationala a Romaniei a reusit sa reduca rata dobanzii de referinta in ultimele sale doua sedinte, pana la 5,75%, iar leul a pierdut doar 2,5 procente in fata euro in ultimele sase luni, fata de deprecierea de 14,2% a forintului ungar.

"Acesta a fost un tratament care a dat in cele urma rezultate", a comentat pentru Reuters Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).

Insa, pentru aceste masuri, premierul Emil Boc ar putea plati scump. El a devenit atat de nepopular, incat Guvernul sau ar putea sa nu supravietuiasca alegerilor din toamna acestui an.

Populatia maghiara se afla intr-o dilema majora, fiind prinsa intre frustrarea privind deciziile luate de Orban si masurile de austeritate pe care le-ar aduce un nou acord cu FMI.

Reprezentantii institutiei financiare vor cere, cel mai probabil, schimbarea legii privind banca centrala a Ungariei, conform careia dreptul guvernatorului de a-si alege adjunctii a fost transferat Guvernului.

In plus, statul maghiar ar putea fi nevoit sa faca si alte concesii pentru banii de la FMI.

Analistul de la RBS, Ahmed Imran, considera ca Ungaria va accepta acordul cu Fondul si ca va fi respecta toate conditiile.

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"

Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...

România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare

România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...