Cu sau fara FMI? Cum s-au descurcat Romania si Ungaria

Luni, 10 Septembrie 2012, ora 07:38
5043 citiri
Cu sau fara FMI? Cum s-au descurcat Romania si Ungaria
Foto: Arhiva

Ungaria a respins conditiile impuse de Fondul Monetar International in schimbul unui acord in valoare de 15 miliarde de euro desi, potrivit analistilor, resursele financiare ale guvernului de la Budapesta se vor epuiza in primavara anului viitor.

"Acest lucru inseamna ca negocierile sunt supuse unor amanari pe termen nedefinit si unei posibile suspendari. Sansa ca ele sa poate fi revitalizate este redusa", considera Daniel Hewitt, economist al Barclays Plc (BARC) din Londra, citat de Bloomberg.

In conditiile in care tara poate rezista fara finantare suplimentara pana in martie sau aprilie anul viitor, dupa cum sustine Gyula Toth de la Ithuba Capital in Viena.

Conform presei locale, FMI cere guvernului maghiar sa reduca radical cheltuielile, prin taierea pensiilor si a salariilor, cresterea varstei de pensionare, majorarea impozitului pe venit, diminuarea ajutoarelor sociale. Mai mult, creditorul solicita eliminarea taxei bancare si alocarea de fonduri pentru sectorul bancar, cerinte aflate in totala contradictie cu politica promovata de premierul Viktor Orban in ultimii doi ani.

Guvernul roman s-a aflat intr-o postura asemanatoare in vara anului 2010, cand, pentru a primi ultima transa dintr-un imprumut de 20 de miliarde, FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala au impus aplicarea in Romania a unuia dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, in scopul reducerii deficitului bugetar.

Guvernul roman s-a conformat

Premierul Emil Boc a anuntat, la scurt timp dupa solicitarile FMI, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, majorarea TVA de la 19% la 24%, taierea cu 15% a majoritatii ajutoarelor sociale, introducerea unor noi taxe pentru diferite categorii sociale, majorarea impozitelor pe castigurile de capital si proprietate, zeci de mii de disponibilizari.

"In contrast cu guvernul ungar care se opune masurilor de austeritate, guvernul de la Bucuresti respecta obligatiile fiscale, in pofida rezistentei dure din partea opozitiei si a uniunilor sindicale", scria la acea vreme Financial Times. Potrivit publicatiei britanice, Romania s-a bazat pe fondurile FMI, nefiind dispusa sa plateasca dobanzile, considerate ridicate de catre statul roman, pentru imprumuturile de pe piete.

In prezent, guvernul face eforturi pentru a-si reduce deficitul bugetar sub 3% in acest an, dupa ce executia bugetului general consolidat pentru primele sapte luni s-a incheiat cu un deficit de 6,97 miliarde de lei, respectiv 1,15% din PIB, fata de un deficit de 1,96% in perioada similara din 2011. Anul trecut, deficitul bugetar al Romaniei a coborat la 5,2% din PIB, dupa ce in 2010 acesta a fost de 6,8%.

De asemenea, Romania ocupa locul patru din Uniunea Europeana in functie de cresterea economica in trimestrul al doilea al acestui an, cu o rata trimestriala de 0,5% din PIB. Dupa o contractie de 1,6% in 2010, produsul intern brut a inregistrat un avans de 2,5% anul trecut, in mare parte datorita anului agricol foarte bun, iar pentru 2012 prognoza oficiala de crestere este de aproximativ 1%, desi multi analisti estimeaza un avans de cel mult 0,5%.

In acelasi timp, datoria publica a tarii noastre a crescut la 33,3% din PIB in 2011, de la 30,5% din PIB in 2010. Datoria a continuat sa creasca rapid in acest an, ajungand la 36,3%, respectiv 211 miliarde lei, la finele primului trimestru din 2012.

In acest an, guvernul a dispus reintregirea salariilor bugetarilor, in doua etape, la nivelul existent inainte de taierile din 2010.

Libertatea economica a lui Orban

De partea cealalta, Ungaria a adoptat o noua atitudine fata de creditorii internationali odata cu preluarea puterii de catre Viktor Orban in 2010. Negocierile cu FMI in timpul unei evaluari a imprumutului de 20 de miliarde de euro obtinut in 2008 si posibilitatea unei extinderi au fost intrerupte la cateva luni de la numirea acestuia in functia de premier, noua conducerea avand nevoie de spatiu politic pentru a derula o "lupta pentru libertate economica".

Masurile sale economice, precum nationalizarea fondurilor de pensii private si fortarea bancilor de a-si asuma pierderile pentru imprumuturile acordate au aruncat tara in recesiune si ratingul de credit in "junk".

Forintul s-a depreciat cu 15%, reprezentand cea mai abrupta scadere din lume, in a doua jumatate a anului trecut.

In iulie 2012 au fost reluate discutiile dintre Budapesta si FMI/CE pentru un acord financiar cu caracter preventiv in valoare de circa 15 miliarde de euro.

Produsul intern brut al Ungariei s-a contractat cu 0,2% in trimestrul doi din acest an, in comparatie cu precedentul, pentru al doilea trimestru consecutiv, ceea ce inseamna ca economia se afla in recesiune tehnica. Pentru acest an este estimata o scadere de 0,3%, desi Ungaria a inregistrat un avans de 1,6% in 2011 si de 1,3% in 2010.

In vederea reducerii defictului bugetar, Orban a anuntat o serie de masuri in stilul caracteristic, precum noi taxe pe serviciile de telecomunicatii si tranzactiile financiare, insa Comisia Europeana avertizeaza ca deficitul nu va cobori sub 3% din PIB.

Totodata, datoria publica a Ungariei este de peste 80% din PIB.

Desi recunoaste importanta acordului cu FMI, premierul Ungariei nu este dispus sa accepte "lista ororilor".

"Siguranta conteaza foarte mult pentru noi si, din acest motiv, avem nevoie de un acord cu FMI. Cred ca este necesar, se va intampla, vom obtine o intelegere, dar nu in aceste conditii", a spus Viktor Orban.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#Romania acord FMI, #Ungaria negocieri FMI, #imprumut FMI , #FMI
Comentarii
Poza Grasutul
Grasutul
rank 5
Chiar sunt curios ce conditii va accepta Orban pentru imprumutul de