Risc de depreciere importanta a leului - Interviu cu analistul Constantin Rudnitchi

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 28 Ianuarie 2014, ora 12:04
5573 citiri
Risc de depreciere importanta a leului - Interviu cu analistul Constantin Rudnitchi

Daca se va mentine neincrederea investitorilor, ma astept la lucruri la care nu ne putem gandi acum, adica ma astept la o depreciere importanta a leului, afirma analistul economic Constantin Rudnitchi.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Constantin Rudnitchi a explicat ca deprecierea de luni a leului este legata de decizia unei mari banci de investitii de a recomanda clientilor ei sa paraseasca monedele si pietele emergente, inclusiv Romania.

Analistul economic a aratat care sunt principalele motive pentru care combaterea evaziunii fiscale nu are rezultate notabile: legatura retelelor de evaziune cu lumea politica, dar si faptul ca institutiile din acest domeniu sunt la fel de haotice ca acelea din cazul accidentului aviatic din Apuseni.

Constantin Rudnitchi apreciaza ca acciza suplimentara pe combustibil nu se va aplica de la 1 aprilie si cel mai probabil nici de la 1 iulie, dar pentru a fi de acord FMI asteapta calcule explicite si argumentate faptic.

Anul a inceput cu o depreciere a leului care a dat emotii mai ales celor care au credite in euro. Luni am avut din nou o zi proasta pentru leu. Va asteptati la un an furtunos din acest punct de vedere?

Luni am avut o zi speciala. O mare banca de investitii a recomandat clientilor ei sa paraseasca monedele si pietele emergente, deci inclusiv Romania. Si de aici, aceasta problema a leului, inscrisa intr-una regionala. Si daca lucrurile raman asa, daca se va mentine neincrederea investitorilor in monedele din regiune, ma astept la lucruri la care nu ne putem gandi acum, adica ma astept la o depreciere importanta a leului.

E doar o banca de investitii care a facut aceasta recomandare, ramane ca si alte banci sa o confirme sau nu. Sper ca nu.

Daca am fi discutat acum cateva zile as fi zis ca ma astept la destul de mult calm pe piata valutara, acum vreau sa vad ce se intampla la nivel international, dar si in economia romaneasca. Daca nu vom avea un an la fel de bun in zona agricola si daca exportatorii nu vor aduce in tara euro la nivelul de anul trecut, sigur ca vom avea o problema. Dobanda mai mica este mai putin atragatoare pentru investitori, deci vin mai putini euro. Trebuie asteptat sa vedem ce se intampla, in urmatoarele saptamani. Nu as zice ca suntem in cea mai fericita zodie pentru leul romanesc.

Acciza la carburanti agita din nou spiritele. Cum calificati aceasta masura atat de controversata? Credeti ca se va aplica pana la urma?

Nu se va aplica aproape sigur de la 1 aprilie, probabil nici de la 1 iulie. Exista mai multe zone care pot sa aduca bani mai multi la buget si deci bani pentru a nu introduce aceasta acciza suplimentara. Un exemplu concret - potrivit estimarilor sumele colectate prin aplicarea impozitului pe constructii speciale vor depasi asteptarile.

Pe de alta parte, cred ca intre timp guvernul a inteles ca aceasta acciza este defavorabila, chiar nociva pentru economie, punand companiile intr-o situatie si mai delicata, de la industria alimentara si agricultura, pana la transportatori.

Avem insa o mare necunoscuta, numita FMI, care vrea niste calcule explicite si argumentate faptic. Fara ele ar putea insista pe aceasta acciza.

Da Victor Ponta semne ca ar avea un calcul alternativ care sa inlocuiasca acciza?

Victor Ponta a spus ca ar astepta totusi pana la jumatatea anului cu aplicarea accizei. Este o pozitie corecta, dar ea trebuie insotita de cifre care sa convinga FMI. Din pacate FMI nu poate convins usor cu texte de tipul: combatem evaziunea, pentru ca de vreo 20 de ani Romania nu face progrese substantiale in acest domeniu.

Relatia cu FMI pare sa fi intrat intr-o faza mai putin fasta. Presedintele Basescu refuza sa semneze scrisoarea de intentie daca ea contine noi taxe. Cum vedeti continuarea relatiei Romania - FMI? Este posibil un blocaj?

Nu cred ca se pune problema unui blocaj. Dar este un avertisment pentru FMI legat de instabilitatea politica din Romania. Pana la urma, se va ajunge la o scrisoare de intentie. Problema va ramne semnalul de conflict politic si el nu este cel mai fericit.

Anul 2014 va fi unul complicat, dublu electoral. Cat de mult este de asteptat ca tensiunea politica sa afecteze economia si in ce fel?

Traditional anii electorali sunt periculosi pentru economie pentru ca politicenii, indiferent de culoarea politica, sunt tentati sa fie largi la mana cu bugetul statului si sa duca niste cheltuieli bugetare catre zona de interes politic. Aceste doua riscuri exista, in special cel de-al doilea. Ma refer la anumite trasee ale cheltuielilor bugetare, indreptate catre firmele de casa sau prietene celor aflati la guvernare.

Mana mai larga e cenzurata de acordul cu FMI. Incadrarea in deficitul bugetar nu permite foarte multe jonglerii cu bugetul statului si cu stimulente acordate unora sau altora.

E o intrebare daca se va putea aplica reducerea CAS de la mijlocul anului, ceruta de mediul de afaceri si utila. S-a incercat o miscare in oglinda, adica o crestere a salariului minim pentru a spori incasarile de contributii sociale, dar nu mi-e clar daca este suficient acest lucru.

Mai este de vazut in ce masura presiunea care vine din mediul de afaceri de reducere a TVA la cateva produse de baza se va putea realiza. Marea problema este daca institutiile statului pot sa reduca evaziunea astfel incat veniturile bugetare sa ramana la nivelul unui TVA de 24%.

Considerati ca guvernul da semnale clare de combatere a evaziunii?

Lucrurile sunt amestecate. Pe de-o parte, avem niste semnale pozitive. Este vorba despre unele modificari ale legislatiei fiscale: de exemplu, se discuta acum despre reducerea pragului pana la care persoanele fizice pot face plati cash. Cat e de realista acesta masura, e alta discutie. Se incearca introducerea unor reglementari europene, de exemplu cele referitoare la tranzactiile artificiale. Exista controlul indirect al averilor persoanelor fizice.

Dar dincolo de reglementari, nu vedem in buget rezultate notabile. Si nu avem elemente concrete pe diverse industrii desi daca stai de vorba cu oamenii de afaceri si cu patronatele, ei iti vor spune limpede cum functioneaza evaziunea in diverse domenii, de la legume si fructe, la contructii sau industria alcoolului.

Mai e o speranta cu aceasta restructurare a ANAF pe principiile celei din Bulgaria, unde rezultatele se vad prin cresterea veniturilor bugetare cu 1-2 % din PIB. E insa un proces care dureaza.

Lipsa rezultatelor vizibile creeaza o dezamagire atat pentru populatie, cat si pentru contribuabilii corecti.

Ce nu functioneaza in aceasta lupta de combatere a evaziunii?

Pe de-o parte, retelele de evaziune sunt intr-o legatura cu zona politica. Pe de alta parte, frustrarea cea mare e ca institutiile statului nu functioneaza intr-o zona coerenta in lupta cu evaziunea. Multe institutii care lupta cu evaziunea par necoordonate, bazele de date nu sunt interconectate, astfel incat sa poti verifica daca un contribuabil are, sa zicem, trei case pe teritoriul Romaniei. Institutiile din acest domeniu sunt la fel de haotice ca acelea din cazul accidentului aviatic din Apuseni.

Se mai adauga si un rationament populist, in sensul ca o buna parte din mica evaziune, din zona legume fructe sau alcool, sa zicem, este tolerata ca un soi de protectie sociala. Dar s-a ajuns ca producatorii de bauturi alcoolice sau cei din industria laptelui care isi platesc taxele la zi sa fie concurati neloial de tot felul de produse care sunt contrafacute de la nivelul gospodariei taranesti, pana la nivelul unor fabrici.

Si acest lucru devine o problema a pietei corecte. Cei care incearca sa functioneze corect sunt pana la urma aruncati intr-o zona de evaziune. Astfel, in loc sa descurajam evaziunea, o incurajam.

Nu sunt efecte vizibile nici la nivelul marii evaziuni, desfasurate prin firme suveica si rambursari ilegale de TVA, mana in mana cu diversi functionari publici si, probabil, cu unii oameni politici, dar nici la mica evaziune.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana a scazut in luna ianuarie pana la 3,1%, de la 3,4% in decembrie, insa in Romania rata anuala a inflatiei a fost de doua ori mai mare decat media din...
Cum va arăta e-Factura simplificată pentru volume mari de facturi. Ministrul de Finanțe face reparații din mers cu o lună și jumătate înainte să fie împărțite amenzi
Cum va arăta e-Factura simplificată pentru volume mari de facturi. Ministrul de Finanțe face reparații din mers cu o lună și jumătate înainte să fie împărțite amenzi
De la 1 ianuarie, de când sistemul RO e-Factura a devenit obligatoriu pentru contribuabili, acesta a ajuns la peste 300.000 de utilizatori, prin intermediul său fiind procesate un milion de...
#curs leu euro, #acciza combustibil, #evaziune fiscala , #FMI