Directoarea Fondului Monetar Internatonal (FMI), Christine Lagarde, viziteaza Romania pe 15 si 16 iulie, o tara pe care o vinde fortat, scrie publicatia franceza Slate.fr.
Posta, transportul de marfuri, aeronautica, energie, sanatate - in toate aceste sectoare, companiile de stat sunt date pe bani putini, lucru cerut de FMI pentru eficientizarea economiei acestei natiuni.
"In curand nu vor mai exista prea multe lucruri romanesti in Romania", glumesc unii cu amaraciune la Bucuresti, scrie publicatia Slate.fr
Tara este de vanzare, sustin jurnalistii francezi, care puncteaza ca statul roman a scos la vanzare cel putin zece companii publice, pentru a sterge datoriile.
In 2009, lovita de criza, Romania a imprumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala pentru a nu se scufunda. Cresterea s-a redus cu 8,5 puncte procentuale, iar deficitul a urcat la 7,2% din PIB.
Totusi, economia tarii mergea destul de bine in urma cu cativa ani, cu o crestere anuala media de 6,3% intre 2002 si 2008. Inainte de 2007, cand Romania a intrat in UE, toti indicatorii aratau stabilitate.
Insa la 1 iulie 2010, presedintele de centru-dreapta Traian Basescu a decis reducerea salariilor functionarilor cu 25% si a pensiilor cu 15%, mai scriu jurnalistii francezi, care amintesc si ca TVA a crescut de la 19% la 24%.
Circa 200.000 de functionari au fost disponibilizati in ultimii doi ani, publicatia citata sugerand ca FMI a aplicat Romaniei "un adevarat tratament de soc cerut in schimbul ajutorului de 20 de miliarde de euro".
In afara acestei politici de austeritate care dureaza de trei ani, creditorii internationali au mai impus tarii sa-si privatizeze companiile de stat pentru a atrage investitii si pentru a le face sa devina profitabile.
"Un lucru ineficient", considera economistul roman Ilie Serbanescu. "Sunt lichidari mascate. Sunt vandute la pret redus companii deficitare sub presiunea FMI", adauga el.
Ponta se intalneste, luni, cu directorul FMI, Christine Lagarde (Video)
Ce vinde Romania
Asftel, compania publica de transport feroviar CFR Marfa a fost cumparata de Grup Feroviar Roman (GFR) pentru 202 milioane de euro. Totusi, valoarea companiei de stat era estimata la 2 miliarde de euro in urma cu sase ani.
In plus, in sectorul transportului aerian, trei companii publice cu datorii sau in declin (IAR Ghimbav, Avioane Craiova si Romaero Baneasa) figureaza de asemenea pe lista tranzactiilor. Guvernul roman va vinde de asemenea un sfert din cota de actiuni de 95% de la compania nationala Tarom, membra a aliantei SkyTeam.
In domeniul energetic, guvernul a propus pentru listarea la Bursa pachete de 10-15% din actiunile sale la companiile de stat. Aceste privatizari partiale vizeaza Transgaz (transportatoare de gaze), Romgaz (producatoare de gaze) si Hidroelectrica (producatoare de electricitate).
Guvernul a deschis de asemenea 10% din actiunile de la Nuclearelectrica, compania care administreaza singura centrala nucleara a tarii. O companie chineza este interesata.
Detinuta in proportie de 75% de guvernul roman, Posta nu a gasit pana in prezent un cumparator, deoarece a acumulat pierderi de peste 120 de milioane de euro in ultimii patru ani. Pentru a o face mai atractiva, 3.650 de salariati, adica 11% din personal, vor fi disponibilizati.
In plus, populatia trebuie sa suporte conscintele liberalizarii preturilor la gaze si electricitate, pentru a se conforma institutiilor internationale.
"Mostenire a comunismului, cele doua resurse sunt in continuare vandute sub pretul de productie", noteaza analistul Sandrine Levasseur, care are ca specializare tranzitia economica a statelor est-europene.
Acordul cu FMI - o injectie dureroasa pentru Romania, dar necesara
Acordul cu FMI, un succes?
De la imprumutul din 2009, guvernul roman a semnat un alt acord de tip preventiv in 2011, de 5 miliarde de euro utilizabili in caz de urgenta.
Acest lucru nu se vede inca in viata de zi cu zi, insa Romania ajunge incet-incet pe linia de plutire, mai scriu jurnalistii francezi.
"Economia s-a stabilizat, chiar daca cresterea este slaba si trebuie sa ramanem vigilenti pentru ca situatia sa nu se deterioreze", a declarat la sfarsitul lunii iunie Nemat Shafik, prim-adjunct al directorului FMI.
Previziunile anticipeaza o crestere de 1,6% pentru 2013, dupa cea de 0,9% din 2012 si de 2,2% din 2011.
"E bine, insa nu foarte bine", nuanteaza economistul Ilie Serbanescu, care sustine ca Romania este o tara emergenta, care are nevoie de o crestere de cel putin 5 sau 6% pentru a se vedea efectele asupra salariilor.
"Este inca prea devreme de spus daca FMI a reusit in Romania. In orice caz, institutia ar avea nevoie de un succes dupa erorile (recunoscute) ale actiunii sale in Grecia. In ceea ce priveste guvernul roman, acesta spera ca fie felicitat pentru eforturile depuse, pentru a obtine un noua transa din imprumutul pentru 2013-2015. Pentru acest lucru va trebui sa continue sa vanda tara", conchid cei de la Slate.fr.
