Un conflict economic de miliarde de euro are loc in prezent in Europa de Sud-Est. Este vorba de foarte mult gaz din Marea Neagra si de dependenta de livrarile de gaz rusesti.
In ultimii ani, in partea romaneasca a Marii Negre au fost descoperite si deja partial exploatate depozite uriase de gaz natural. Potrivit estimarilor moderat optimiste, ar fi vorba de cel putin 40 de miliarde de metri cubi de gaz, dar ar putea fi pana la 200 de miliarde - suficient pentru a acoperi necesarul total al Romaniei pentru deceniile urmatoare si pentru a vinde chiar la export.
Pentru a transporta acest gaz din Marea Neagra in tarile europene, a fost planificata construirea unei conducte, in cadrul proiectului numit BRUA, de la initialele tarilor Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. BRUA ar trebui sa inceapa sa functioneze din 2019, iar proiectul va fi sustinut de UE si de Banca Europeana pentru Dezvoltare, BERD.
Cum se intampla adesea la astfel de mari proiecte internationale, exista si in acest caz deja demult controverse. In prezent este vorba de o disputa ungaro-romana pe tema legislatiei romanesti privind exploatarea gazelor offshore si cantitatea de gaz care ar urma sa fie livrata Ungariei prin conducta BRUA.
La sfarsitul lui iunie, seful retelei ungare de transport de gaz (FGSZ) Kristof Terhes a cerut autoritatilor romane sa adopte odata legea prevazuta privind sprijinirea exploatarilor offshore si sa livreze Ungariei cantitatea dorita de aceasta tara de 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Ulterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a mers chiar mai departe: Romania ar periclita prin amanarile ei securitatea energetica din regiune. Partea romana a respins indignata aceste acuzatii, iar unii politicieni si experti au reprosat Budapestei ca nu si-ar respecta obligatiile asumate in proiectul construirii conductei BRUA.
Disputa reflecta interesele complexe ale partilor implicate in aceasta afacere. Pe de o parte, sunt tarile vestice ale UE, inclusiv Austria, care doresc diversificarea furnizorilor de energie, pentru a reduce dependenta de gazul rusesc.
Din aceasta alianta fac parte si concernele vestice Exxon si OMV, care opereaza exploatarea gazului din Marea Neagra.
Ungaria se straduieste, pe de alta parte, sa ocupe o pozitie mai puternica sau chiar fruntasa in sectorul energetic in centrul si sud-estul Europei. De aceea, Guvernul Orban a decis in iulie anul trecut sa nu mai construiasca o conducta care ar urma sa conecteze proiectul BRUA cu nodul energetic austriac Baumgarten.
Argumentul Budapestei: conexiunile existente deja via Slovacia ar fi suficiente pentru a transporta gazul mai departe.
In februarie 2018, la o reuniune interguvernamentala cu Serbia si mai apoi la un forum energetic, premierul ungar Viktor Orban a vorbit mai mult sau mai putin pe fata despre interesul tarii lui: "Monopolul livrarilor de gaz detinut de Rusia se va incheia, pentru ca noi vom importa mai mult de jumatate de gazul de care avem nevoie dintr-o alta tara, anume din Romania", a aratat Orban.
"Este o situatie noua, nu doar pentru Ungaria, ci pentru intreaga regiune. Inseamna ca Ungaria se va gasi intr-o pozitie geostrategica noua, una mai convenabila decat pana acum."
In Romania are loc demult o cearta politica privind neglijenta si coruptia la aprobarile date de stat pentru exploatarile resurselor naturale ale tarii.
In trecut, concernele straine au platit partial sume foarte mici pentru licentele de exploatare a materiilor prime romanesti. Statul roman a pierdut astfel, din cauza contractelor dezavantajoase incheiate, incasari semnificative din impozitele aplicate acestor exploatari.
O noua lege pentru exploatarile offshore ar trebui sa remedieze acum situatia, in ceea ce priveste resursele de gaz natural din Marea Neagra. Proiectul de lege corespunzator a fost aprobat saptamana trecuta de Camera Deputatilor de la Bucuresti.
Noua lege, care nu a intrat inca in vigoare, prevede taxe de acordare a licentelor de 13% si o impozitare progresiva, corelata la evolutiile pretului gazului natural - aceasta ar putea ajunge pana la 50% din profitul firmelor care exploateaza resursele.
Opozitia de la Bucuresti se plange insa ca alte tari cu astfel de resurse incaseaza de la concernele energetice sume mult mai mari din taxele de licenta si impozite. Opozitia acuza Guvernul ca ar grabi elaborarea legii, la presiunile internationale, printre care si din partea Ungariei.
Expertii ungari vad in orice caz un rol central al tarii lor in disputa privind gazul de la Marea Neagra. Economistul si expertul energetic Andras Deak, de la Academia Ungara de Stiinte, spune ca acum ar putea fi pentru prima oara in ultimii 60 de ani cand Ungaria ar putea primi gaz care sa nu vina din Rusia.
"Ar fi o mare prostie sau un act prea mare de rusofilie sa ratam aceasta oportunitate." Intrebarile la care ar fi inca nevoie de raspuns, potrivit lui Deak, ar fi ce garantii poate oferi Orban pentru a asigura tranzitul liber al gazului prin Ungaria, in schimbul unor taxe acceptabile si daca Orban va folosi gazul romanesc drept parghie la negocierile cu Moscova.
In ceea ce priveste pledoaria lui Orban pentru mai multa independenta de Rusia si de gazul ei, Deak nu crede ca ar fi vorba de o schimbare de macaz a premierului ungar, care este de fapt prieten cu presedintele rus Putin.
"Din punct de vedere politic, Rusia nu este pe moment atat de importanta pentru Orban, pentru ca Angela Merkel este intr-o pozitie slabita, iar Ungaria nu mai este vazuta drept o tara paria, ca in urma cu cativa ani", crede Deak.
"In plus, Ungaria isi consolideaza relatiile cu SUA lui Trump. Totusi, Ungaria nu o rupe cu Rusia, ci doar se distanteaza oarecum de ea."
La fel vede lucrurile si politologul din Budapesta Peter Kreko, de la institutul Political Capital, care cerceteaza indeaproape relatiile ungaro-ruse. "Orban lucreaza in prezent la extinderea relatiilor sale transatlantice si occidentale, motiv pentru care trebuie sa arate, atat in plan intern, cat si extern, ca nu este dependent de Putin", sustine Kreko.
"Mai mult, Ungaria este o tara fara mari resurse naturale si, de aceea, vrea sa se profileze, in disputa gazului de la Marea Neagra, drept un fel de centru important de distributie energetica. Orban vrea sa-si sporeasca astfel influenta regionala, chiar daca aici nu este vorba de exportul ideologiei sale in tarile Europei de Sud-Est."
Keno Verseck