Exploatarea gazelor din Marea Neagra: Sub privirea atenta a Rusiei, Romania risca sa amaneteze viiitorul generatiilor urmatoare

Vineri, 29 Iunie 2018, ora 21:55
24441 citiri
Exploatarea gazelor din Marea Neagra: Sub privirea atenta a Rusiei, Romania risca sa amaneteze viiitorul generatiilor urmatoare

Modul in care va arata Romania copiilor nostri depinde, in foarte mare masura, de felul in care statul roman va sti sa traga foloase de pe urma gazelor naturale din Marea Neagra, potrivit fostului director al Romgaz, Dumitru Chisalita.

Din pacate, desi timp a avut din belsug, statul n-a fost in stare sa isi creeze, in anii din urma, politici clare si avantajoase de exploatare a uriasei cantitati de gaz. In consecinta, acum trebuie sa mearga pe sarma, riscand fie sa isi vanda resursa in conditii dezavantajoase, fie chiar sa ajunga sa o dea, de nevoie, pe mana rusilor.

In Romania se produc anual circa 10 miliarde de metri cubi de gaz, dar se consuma, in medie, nu mai putin de 11,7 miliarde de metri cubi, potrivit datelor din cel mai recent raport de activitate al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE).

Acest consum n-ar avea motive sa creasca, in perioada urmatoare. Ar trebui, insa, sustinut, in conditiile in care in tara noastra exista 3,6 milioane de utilizatori casnici si industriali care depind de gaz. Problema este ca, exploatate in acest ritm, resursele de gaz on-shore (de la tarm) ale tarii noastre risca sa se epuizeze in cel mult 14 ani, se arata in proiectul de Strategie Energetica a Romaniei 2015-2035.

In aceste conditii, zacamintele de gaz din Marea Neagra sunt, momentan, singura speranta a Romaniei de a produce mai mult gaz, pentru o perioada mai indelungata.

De fapt, nu statul produce gaz, in tara noastra, ci companiile carora el le concesioneaza perimetre de exploatare pe uscat (on-shore) sau pe apa (off-shore) . Acestea ajuta insa economia platind redevente catre stat, dar si alte taxe si impozite.

Inca din 2012, doua astfel de companii care au concesionate perimetre in Marea Neagra - adica Exxon (SUA) si OMV Petrom (parte a grupului international OMV cu sediul la Viena) - au anuntat ca au identificat, la o adancime de peste 900 de metri, zacaminte de gaz care ar putea ajunge la 48 de miliarde de metri cubi. Adica intregul consum al Romaniei pe o durata de aproape 5 ani!

Ulterior, insa, s-a dovedit ca respectivul zacamant era chiar mai bogat si ca inca aproape 20 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea fi exploatati dintr-un perimetru aflat mai aproape de tarmul Marii Negre, care ii era concesionat fondului american de investitii Carlyle, prin intermediul companiei Black Sea Oil and Gas.

Era momentul ca statul roman sa profite de reursele pe care companiile i le descoperisera in Marea Neagra si sa isi creeze o strategie avantajoasa de exploatare a uriasei cantitati de resurse naturale.

Din pacate, guvernantii nu au procedat asa, ci au lasat timpul sa treaca. Abia in 2017, in timpul Cabinetului Tudose, a fost lansat un proiect coerent de lege care sa stabileasca reguli de exploatare off-shore. La acel moment, trecusera deja nu mai putin de 5 ani de cand se aflase ca salvarea consumatorului roman de gaz urma sa vina din Marea Neagra!

Amanarea adoptarii legii off-shore le deschide rusilor calea spre zacamintele romanesti

Proiectul de lege off-shore a fost adoptat de Senat, ca prima camera sesizata, pe 12 februarie 2018. Ulterior, el a ajuns in Camera Deputatilor, pentru avizare si raport din partea Comisiei de industrii si servicii condusa de Iulian Iancu (PSD) . Aici s-a blocat, din pricina faptului ca legiuitorii n-au reusit sa ajunga la un acord cu petrolistii in mai multe probleme care tin de taxare.

Apoi, se pare ca parte dintre cei care urmeaza sa exploateze zacamintele n-ar fi prea incantati nici de faptul ca legea prevede sanctiuni aspre - adica penalizari care ajung la 10% din valoarea contractului - pentru companiile care vor extrage gaz din Marea Neagra fara sa isi faca in Romania filiala si fara sa isi angajaze cel putin un sfert din personal din randul romanilor.

Proiectul de lege a primit deja aviz de la sase comisii si ar fi trebuit sa ajunga la vot. Comisia de fond - adica cea condusa de Iulian Iancu - a primit, insa, termen pana in septembrie sa prezinte raportul, necesar pentru ca proiectul de lege sa ajunga sa fie supus la vot in plenul Camerei Deputatilor.

Cu toate acestea, Iulian Iancu a spus ca legea va ajunge la vot mai devreme, adica in sesiunea parlamentara extraordinara din perioada 1-19 iulie.

Foto: Arhiva Pixabay

Multe depind de adoptarea acestei legi, a explicat pentru Ziare.com Dumitru Chisalita, fost director al Romgaz, actualmente presedinte al Asociatiei Energia Inteligenta.

"In lipsa acestei legi, nicio societate nu va hotari daca incepe sau nu sa exploateze gazul din Marea Neagra. Nici n-ar avea cum. Daca ar incepe acum, n-ar fi exclus ca, ulterior, la adoptarea legii, sa intampine probleme pe care nu le-a anticipat.

Si atunci vor astepta adoptarea legii inainte de a lua o hotarare ferma.

Problema este ca aceste societati au perimetrele respective in exploatare in baza unui acord cu statul, care va expira in perioada 2018-2019. In aceste conditii, actionarii firmelor pot incepe sa aiba indoieli cu privire la oportunitarea exploatarii din Marea Neagra.

Incertitudinea se prelungeste prea mult. Iar daca ar incepe sa aiba dubii, actionarii si-ar vinde din participatie, scazand astfel valoarea companiilor. Cu siguranta ca nicio companie nu isi doreste si nici nu isi permite asa ceva.

Nu este exclus, deci, ca mari exploatatori sa renunte la exploatarea respectiva. Iar intr-un astfel de context iti poate intra - chiar pe usa din fata - un mare investitor ca Gazpromul (cea mai mare companie ruseasca de gaze) . Si ai fi nevoit sa-l primesti din cauza unor probleme pe care ti le-ai creat singur. Sa nu uitam ca, in urma cu aproape o luna, Alexey Miller (director al Gazprom - n.red.) i-a intrebat pe oficialii OMV cand urmeaza sa discute si despre gazul din Marea Neagre", a declarat pentru Ziare.com Dumitru Chisalita.

Maghiarii au fost obraznici, dar au avut dreptate

Intr-o conferinta organizata pe 27 iunie la Bucuresti, Kristof Terhes, director al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a subliniat - intr-o maniera destul de nepoliticoasa - faptul ca Romania nu va avea ce face cu tot gazul din Marea Neagra. Asta, in conditiile in care doar o treime dintre romani sunt conectati la o retea de gaz, fata de 95% din populatie, in Ungaria.

"Este pur si simplu prea mult (gaz - n.red.) pentru necesitatea interna a tarii. Vorbim despre 200 de miliarde de metri cubi! Nu aveti petrochimie, nu puteti folosi gazele naturale ca materie prima. Ce faceti cu gazul? Il ardeti, faceti un foc mare?", s-a intrebat Kristof Terhes, enervat de intrebarile presei.

Directorul FGSZ a mai spus ca - de vreme ce nu are posibilitata sa vanda gazul nici in sudul, nici in nordul Europei - Romania ar trebui sa fie multumita ca Budapesta vrea ca traseul BRUA sa se opreasca in Ungaria, in loc sa ajunga tocmai pana in Austria. Motivul: in loc sa fie transporat pana in Austria cu costuri pe care le-ar resimti si tara noastra, gazul ar putea fi livrat direct din Ungaria, prin punctele de interconectare, in tarile Europei Centrale si de Est (ECE).

Ce-i drept, Ungaria are o retea puternica de transport a gazelor, avand puncte de interconectare (conexiuni ale retelelor de gaz la granita dintre doua tari - n.red.) cu sase dintre vecini (mai exact cu Serbia, Croatia, Slovacia, Austria, Romania si Ucraina) . In plus, Ungaria isi construieste acum inca un punct de interconectare, la granita cu Slovenia.

Foto: Arhiva Pixabay

Si Romania are puncte de interconectare cu patru dintre cei cinci vecini ai sai. Din pacate, asta n-o va ajuta prea mult sa exporte gazul pe care-l va extrage din Marea Neagra pe o ruta care sa nu treaca prin Ungaria, este de parere Dumitru Chisalita.

"Lucrurile nu stau la fel, in cazul Romaniei. Din acest punct de vedere, directorul maghiar a avut dreptate, chiar daca a spus-o intr-o maniera obraznica: nu putem exporta nici spre nord, nici spre sud, nici spre est. Sa ne referim, insa, pe rand, la punctele noastre de interconectare cu statele vecine.

Le avem pe cele cu Ucraina. Dar ele sunt cu debit uni-sens, create doar pentru a aduce gaz in Romania, nu si pentru a livra de la noi catre statul vecin. Iar asta e doar motivul tehnic pentru care nu putem exporta gazul in respectiva directie. Exista, insa, si un motiv de natura comerciala. Atat in Isaccea (din estul Romaniei), cat si in Mediesu Aurit (din nordul tarii), capacitatile sunt la cheremul rusilor, pana in 2030, in baza unor acoduri comerciale.

Ca sa modifici datele transportului de gaze pe acolo ai avea nevoie de acord din partea partenerilor comerciali.

In plus, sa vinzi gaz in Ucraina si Moldova, chiar daca ai puncte de interconectare, e riscant. Ar fi ocupat deja rusii piata, daca erau siguri ca-si iau banii! In plus, ucrainienii, chiar daca ar cumpara, n-ar avea cum transporta cantitati importante de gaz, din cauza ca infrastructura lor e la pamant. Rusii au vrut sa o refaca si au ajuns la concluzia ca ar fi mai ieftin sa construiasca una noua", explica Dumitru Chisalita.

Foto: Arhiva Pixabay

Expertul in energie a explicat de ce nici macar celelalte variante de export care ne-ar permite sa ocolim Ungaria nu sunt viabile.

"Am stabilit ca in nord si est nu putem exporta. Din pacate, nici inspre sud n-o putem face. Este adevarat ca avem punct de interconectare cu Bulgaria - cel de la Giurgiu-Ruse - dar el este conceput doar pentru ajutor reciproc, pentru mic trafic de frontiera. Ar permite doar import si export rezidual", a mai spus Dumitru Chisalita.

Iar cum intre Serbia si Romania nu exista punct de interconectare, gazul din Marea Neagra nu mai poate lua decat drumul Ungariei, unde exista punctul de interconectare de la Horia-Csanadpalota si pe unde va iesi din tara BRUA. E tocmai varianta la care a facut referire si Kristof Terhes, directorul companiei magiare FGSZ.

Dumitru Chisalita: Putem exploata rational sau putem consuma totul repede

Potrivit fostului director al Romgaz, Dumitru Chisalita, exista doua moduri in care Romania poate exploata gazele din Marea Neagra. In momentul in care va alege unul, va sti ce are de facut, pe viitor.

"Exista, inainte de toate, modelul american de exploatare, adoptat si de unele tari din Europa, printre care Olanda. Aceasta presupune pre-conservarea resurselor indigene. Asta inseamna ca nu extrag decat daca au nevoie. In rest, importa cata vreme pretul e bun.

Sau putem apela la celalalt model: extragem si valorificam tot si ne indestulam pentru urmatorii, sa spunem, 20 de ani. Dupa care nu vom mai avea gaz. E bine si asa, daca intre timp implementam o strategie de inlocuire a gazului cu o alta resursa. Sa spunem, cu energia electrica. Dar strategia trebuie facuta.

Tare ma tem, insa, ca noi vom scoate tot gazul intr-o maniera dezavantajoasa. Daca o societate va ajunge sa scoata considerabil mai mult decat altele, va impune un soi de monopol si, astfel, va putea sa isi impuna mult prea usor punctul de vedere in fata statului roman. La fel va putea face si cel care va vinde cel mai mult gaz din Marea Neagra si va impune, la randul sau, un soi de monopol", mai spune expertul in energie consultat de Ziare.com.

N-ar fi exclus, insa, ca Romania sa mearga, in continuare, pe calea nepasarii fata de generatiile urmatoare si sa isi epuizeze resursele acum.

"Avem, sigur, si posibilitatea sa extragem cat de mult se poate, in anii care vin si chiar sa ne si indestulam intr-o anumita masura si, cu toate astea, sa nu facem nicio strategie. Iar prin 2035-2040, cand ni se va termina gazul, sa nu stim incotro s-o mai apucam. Din acest punct de vedere, viitorul nu suna chiar atat bine", conchide Dumitru Chisalita.

Citeste si:
Scandal în PNȚCD. Aurelian Pavelescu, acuzat că a produs multe ”găuri negre” legate de vânzarea unui sediu
Scandal în PNȚCD. Aurelian Pavelescu, acuzat că a produs multe ”găuri negre” legate de vânzarea unui sediu
Comitetul Naţional de Conducere al PNŢCD îl acuză, sâmbătă, pe Aurelian Pavelescu de ”management defectuos” şi de multe ”găuri negre” legate de vânzarea unui sediu. Imobilul ar fi...
Guvernul României donează Ucrainei măşti chirurgicale, viziere şi combinezoane
Guvernul României donează Ucrainei măşti chirurgicale, viziere şi combinezoane
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de sâmbătă două hotărâri privind acordarea de asistenţă internaţională gratuită pentru Ucraina şi scoaterea de...