Am facut calculele la Legea offshore, care intra azi la vot final - iata cati bani vor castiga petrolistii si ce-i ramane Romaniei

Comisiile reunite de Industrii, Buget si Administratie publica au adoptat marti un raport favorabil la Legea offshore. Deputatii nu au schimbat nimic cu privire la fiscalitate sau redevente, iar proiectul urmeaza sa intre, miercuri, la vot final in plenul Camerei Deputatilor.

Raportul a venit dupa o sedinta tensionata, cu multe acuzatii, dar si informatii in premiera. Astfel, in urma solicitarilor repetate ale Opozitiei, dar si ale ALDE, parternerul de guvernare al PSD - Ministerul de Finante a prezentat, in premiera, o serie de informatii. Multe dintre ele - tinute pana acum la secret in mod absolut inexplicabil - ne ajuta sa vedem intr-o lumina noua viitorul explotarii offshore, in Romania. Iata despre ce este vorba.

Pana acum, toate calculele prezentate in spatiul public privind exploatarea offshore porneau de la premisa - avansata de Deloitte - ca volumul depozitelor de gaze naturale din Marea Neagra ar fi de 200 de miliarde de metri cubi. Ei bine, Ministerul Finantelor nu i-a contrazis pe specialistii Deloitte, dar a anuntat ca, din calculele sale, doar o cantitate de 115 miliarde de metri cubi ar putea fi, de fapt, extrasa, prelucrata si vanduta. Adica putin peste jumtatate din cat credeam noi pana acum ca vom putea vinde!

Tot Ministerul Finantelor a anuntat ca pretul mediu la care urmeaza sa fie valorificate gazele extrase din Marea Neagra va fi de 130 lei/MWh. Ca sa extraga si sa vanda gazul, insa, petrolistii vor trebui sa ii plateasca statului redevente (care pot ajunge la cel mult 13,5% din valoarea productiei), impozit pe profit, dar si impozite pe venit suplimentar. Acest venit suplimentar este, de fapt, suma care depaseste suma de 45,71 lei, incasata de petrolisti pe fiecare MWh vandut.

Inca din luna iulie, parlamentarii au introdus un sistem progresiv de impozitare a veniturilor suplimentare pe care petrolistii urmeaza sa le incaseze. Practic, potrivit legii, cu cat companiile de exploatare vor mai multi bani pe MWh, cu atat va creste si procentul din incasari datorat statului roman.

La inceputul lunii octombrie, procentele datorate statului din venituri suplimentare au fost majorate cu pana la 20%, la initiativa PSD si cu sustinerea UDMR.

Pe langa atatea dari catre stat, petrolistii aveau, totusi, in prima faza, dreptul de a-si deduce pana la 60% din banii investiti in productie. In octombrie, insa, deputatii au votat ca procentul investitiilor care se pot deduce sa scada la jumatate.

Pana in sedinta de ieri, deputatii din Opozitie au sustinut ca e nedrept sa li se ceara sa ia decizii privind viitorul energetic al Romaniei inainte ca Guvernul sa le puna la dispozitie date concrete cu privire la depozitele de gaze din Marea Neagra si la impactul bugetar impozitarii petrolistilor. Acum, dupa ce Ministerul Finantelor si-a prezentat estimarile, parte a Opozitiei considera ca modul de impozitare a veniturilor suplimentare pe care le vor obtine petrolistii ar trebui modificat radical. In caz contrar, petrolistii ar obtine de pe urma exploatarii gazelor din Marea Neagra un profit de 18 miliarde de dolari, in vreme ce statul roman s-ar alege cu un profit de numai 13,8 miliarde de dolari.

"Am reusit, in sfarsit, sa fortam Ministerul Finantelor sa-si asume niste cifre. Cu tot cu redevente, impozit pe profit si impozit pe venituri suplimentare, statul roman obtine putin peste 40% din valoarea resursei, dupa ce sunt scazute cheltuielile cu investitiile si cele operationale. Nu este corect.

Romania trebuie sa obtina 50% sau mai mult din aceasta exploatare. Trebuie marite impozitele pe venituri suplimentare", a declarat pentru Ziare.com Cosette Chicirau, deputat in Comisia de Buget.

Investitorii au din ce în ce mai puțină încredere în economie. Temerile managerilor din UE și din țară pentru 2025

În 2024, țările europene au cunoscut o revenire modestă la o rată a inflație „gestionabilă”, dar, în același timp, situația geopolitică și economică i-a făcut pe investitori să...

Ce autostrăzi și drumuri expres s-au construit în România, în 2024. Drumurile programate pentru deschidere până la 1 ianuarie 2025

Una dintre cele mai acute probleme ale României se referă la lipsa unei infrastructuri rutiere, aliniată cu nevoile vieții cotidiene. Față de Vest, țara noastră are de recuperat din acest...