Care e pericolul mai mare: dependenta de Rusia sau gazele de sist? Dezbatere Ziare.com

Explorarea gazelor de sist in Romania pare sa se fi blocat, cel putin temporar, dupa episodul Pungesti, unde localnicii au refuzat sa permita utilajelor companiei americane Chevron accesul spre terenurile concesionate in vederea explorarii.

Chevron nu este insa singura campanie interesata de acest tip de explorari in Romania.

10 mari firme sau asocieri de firme sunt cu ochii pe gazele de sist si au acorduri petroliere semnate cu ANRM. Guvernele din ultimii 24 de ani au incheiat in jur de 50 de acorduri petroliere ce fac posibila, in viitor si in anumite conditii, exploatarea gazelor de sist.

Desi aflat in prim plan din cauza tensiunilor de la Pungesti, nu doar judetul Vaslui este vizat.

Gaze de sist ar putea exista in perimetrele Adamclisi, Costinesti si Vama Veche, la sud de Craiova, in Bihor, dar si in zona Herculane.

Dar, pana una alta, nici macar explorarea nu a inceput, iar termenul estimat de ministrul Mediului, Attila Korodi, pentru exploatare nu este apropiat: "Specialistii nostri spun ca primele cereri de avize pentru exploatare vor fi in patru - cinci ani, pentru ca explorarile nici nu au inceput".

Mai mult, ministrul Korodi conditioneaza derularea acestor proiecte de acordul comunitatilor locale: "Daca comunitatile nu dau un raspuns favorabil, atunci din experienta europeana si experienta mondiala si experienta romaneasca, pe cateva spete foarte clare, arata ca aceste proiecte industriale n-au o sansa. Comunitatile locale daca sunt partenere in astfel de lucruri, sunt deschise si nu vorbesc de administratia publica locala, ci vorbesc de comunitatea in sine".

Pe de alta parte, insa, criza din Ucraina, tensionarea relatiilor dintre Rusia si UE au readus in prim plan chestiunea securitatii energetice a Romaniei, o securitate pe care exploatarea gazelor de sist ar putea-o spori semnificativ.

In opinia Ginei Gusilov, director al Romanian Energy Center, comportamentul Rusiei ar trebui sa ne determine si mai mult decat inainte sa scadem cat de mult posibil dependenta de un singur furnizor. Iar acest obiectiv incepe cu o buna explorare a resurselor, inclusiv a gazelor de sist:

"Noi nici nu stim de fapt nici cantitatea de gaze, nici fezabilitatea economica a extragerii gazelor. Nu avem inca niste cifre confirmate din teren. E important sa ramanem conectati la dezbaterea europeana pe aceasta tema. Intre timp, au aparut noi tehnologii care permit exploatarea argilelor gazeifere printr-o tehnologie care nu foloseste apa. Asta rezolva anumite ingrijorari sociale.

Si in cazul tehnologiei cu apa lucrurile au mai evoluat, industria nu a fost statica, dar trebuie sa ramanem conectati", a explicat Gina Gusilov pentru Ziare.com.

Radu Dudau, conferentiar la Universitatea Bucuresti si director al Energy Policy Group, considera ca situatia din Ucraina mareste imprevizibilul aprovizionarii cu gaze naturale in UE si este posibil sa asistam la reluarea "razboiului gazelor" dintre Rusia si Ucraina din 2006 si 2009.

"Pe termen scurt, Romania se poate descurca intr-un atare scenariu: avem rezerve suficiente de gaze inmagazinate, iar vremea buna inseamna consum scazut.

Pe termen lung, insa, este fundamental ca Romania sa-si mareasca gradul de autonomie energetica. Gazele de sist si offshore-ul Marii Negre sunt cele mai promitatoare noi surse de hidrocarburi pentru tara noastra. In sens tehnic, un astfel de proces nu poate fi "grabit", dar poate fi favorizat sau, dimpotriva, intarziat ori chiar blocat de conditiile politice si sociale.

Persistenta intr-o vehementa bigota impotriva gazelor de sist incepe sa semene cu o tentativa de sabotaj din interior a sanselor Romaniei de a-si mari securitatea energetica si de a se dezvolta economic. Pentru cei preocupati in mod autentic de protectia mediului inconjurator, exista in prezent suficiente date si reglementari ce ofera garantia unei dezvoltari sigure a gazelor de sist - daca acestea exista in rezerve exploatabile comercial.

A obstructiona cu tenacitate explorarea si eventual exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care productia de petrol si gaze conventionale in Romania scade cu circa 10% pe an, revine la a vulnerabiliza economia nationala si la a favoriza, in fond, utilizarea unor combustibili fosili mult mai poluanti decat gazele naturale".

In schimb, Dumitru Chisalita, expert energie eficienta, se teme ca lipsa unei strategii energetice a Romaniei face inutila aceasta dilema: "Anual consumul se duce in jos si cat timp nu vad o strategie, nu pot sa iau in calcul decat trendul ultimilor 10 ani care este descendent. Si daca acest trend va continua nici macar nu putem spune ca avem nevoie de gazele de sist.

Daca imi propun sa sustin o anumita dezvoltare care sa redreseze consumul, atunci se poate discuta despre necesitatea urgentarii. Dar pana cand aceasta strategie nu apare, nu cred. In 5-10 ani de zile, studiile arata ca vom avea un consum cu 5 miliarde de metri cubi mai mic de cat azi, iar la un consum total de 7-10 miliarde de mc, gazele de sist nu mai conteaza cine stie ce."

Teoretic, ar putea exista varianta exportului, dar, in opinia lui Dumitru Chisalita, nici ea nu este pe deplin viabila: "Se pune acut problema deschiderii pietii americane catre piata europeana. Permisiunea exportului gazelor de sist, prin lichefiere, catre Europa din America, va duce la alta abordare a pietei, la alt pret european.

Aceasta deschidere va determina scaderea pretului gazelor naturale lichefiate si o crestere a interesului pentru ele. Ca sa nu mai vorbim ca, pentru a transporta gazele din Romania in afara, toate rutele, cu exceptia uneia singure, presupun investitii foarte mari.

Asadar, degeaba am avea gazele astea repede, dar nu vom avea ce face cu ele. La fel ca orice familie sau orice firma, o tara are nevoie de o minima planificare. Romania nu are asa ceva, doar povesti, nimic concret, nicio viziune nicio strategie."

Otilia Nutu, analist EFOR, se asteapta la o presiune mai mare pentru a accelera gasirea de solutii alternative pentru gaz: "Evident, nu ar trebui lasata la o parte discutia despre protectia mediului, reglementari clare si transparente, despagubirea comunitatii (de ex. impartirea redeventelor).

Insa deja problema devine acuta si nu cred ca ne mai permitem decizii iresponsabile, azi moratoriu - maine mai vedem, azi un regim fiscal, maine altul, populisme etc.

Exista cateva riscuri: posibile probleme de aprovizionare de la Gazprom prin Ucraina, dar si o discutie interminabila despre resursele din Marea Neagra, care va privi nu numai resursele din partea ucraineana, ci, foarte posibil, va readuce pe tapet rezultatul arbitrajului de la Haga din 2009 in care Romania a castigat jurisdictia si drepturile suverane asupra aproape 80% de platou continental si zona economica exclusiva.

Nu ma astept ca Gazprom sa preia imediat partea ucraineana sau sa apara conflicte reale pe cine are drept de concesiune pe partea noastra, insa este suficient ca lucrurile sa fie in coada de peste pentru ca marile companii straine sa stea in expectativa si sa-si amane investitiile, explorarile pana mai vedem noi ce se intampla."

La randul lor, ecologistii raman fermi pe pozitii impotriva explorarii si cu atat mai mult a exploatarii gazelor de sist. Niculae-Radulescu Dobrogea, presedintele Fundatiei Ecocivica, considera ca "Problema exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica sau a ne speria de treaba cu rusii sunt probleme false, cand noi avem energia asigurata 120% din forte proprii, cand noi avem mai multa energie decat putem consuma, cand avem surplus de energie care nu poate fi preluat de dispeceratul national".

Ziare.com va invita la dezbatere: Ar trebui urgentata explorarea gazelor de sist? Ar trebui exploatate gazele de sist din Romania? Ar trebui sa ne sperie mai mult riscurile exploatarii gazelor de risc sau dependenta energetica de Rusia?

România va colabora cu Coreea de Sud în sectorul energiei nucleare. Ce prevede documentul semnat în timpul vizitei lui Klaus Iohannis

România şi Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare,...

România, în procedură de infringement pentru nerespectarea legislației privind achizițiile publice. Ce probleme a sesizat Comisia Europeană

Comisia Europeană a decis miercuri, 24 aprilie, să demareze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, precum şi a unor avize motivate...