Deja avem o inflatie record, iar majorarile de pensii aduc si mai multi bani pentru consum. Cat de mult mai pot creste preturile?

Miercuri, 04 Iulie 2018, ora 07:32
11355 citiri
Deja avem o inflatie record, iar majorarile de pensii aduc si mai multi bani pentru consum. Cat de mult mai pot creste preturile?

Avem cea mai mare inflatie din ultimii cinci ani, de 5,41%, lucru care are consecinte grave asupra vietii romanilor. Una dintre ele, cea mai dureroasa in ultimele zile, este cresterea galopanta a ROBOR, care ii obliga pe romanii cu credite in lei sa plateasca rate mult mai mari.

Insa Guvernul nu pare preocupat de aceasta situatie grava in care ne aflam si, mai mult, incearca sa arunce pisica in curtea altora.

Saptamana trecuta, premierul Viorica Dancila spunea in plenul Parlamentului, la dezbaterea motiunii de cenzura impotriva Guvernului sau, ca Opozitia minte cand arata ca au crescut preturile. Cu toate ca in ultimul raport al INS privind inflatia scrie foarte clar ca s-au scumpit atat marfurile alimentare, cat si cele nealimentare.

"De ce mintiti oamenii cand le spuneti ca fiecare luna a crescut preturile cu 5,4%? Stiti bine ca nu e asa! Stiti bine sau poate ca nu stiti ca aceasta inflatie de 5,4% raportata la perioada similara din anul precedent este o inflatie pur statistica", a fost replica Vioricai Dancila.

Premierul nu a ratat nici ocazia sa dea, din nou, vina pe BNR afirmand ca inflatia este responsabilitatea Bancii Centrale, nu a Guvernului. Mai mult, ea a spus chiar ca Banca Nationala a Romaniei a admis, oficial, ca inflatia nu a fost generata de politicile guvernamentale:

"Nu Guvernul este cel care e responsabil de evolutiile inflatiei. Stiti bine ca aceasta este in grija si raspunderea Bancii Nationale a Romaniei, care, de altfel, a si admis, in mod oficial, ca inflatia despre care discutam nu a fost generata de politicile guvernamentale".

Trebuie amintit insa faptul ca BNR nu a admis ca inflatia NU a fost generata de politicile guvernamentale. Din contra. Doar in una dintre ultimele declaratii pe aceasta tema, in luna mai, cand a prezentat raportul trimestrial asupra inflatiei, Mugur Isarescu a afirmat ca "este greu de controlat tinta de inflatie cu atatea suisuri si coborasuri fiscale".

Asadar, cine este vinovat pentru cresterea inflatiei?

Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania si presedinte al Consiliului Fiscal, a explicat pentru Ziare.com ca vina pentru cresterea inflatiei apartine in primul rand Guvernului, politicilor fiscal bugetare ale acestuia, mai exact este provocata de cresterea pensiilor si salariilor.

"Sa ne rugam sa avem politici economice coerente, ca de acolo vine inflatia. Inflatia vine in primul rand din politicile fiscal bugetare, cresteri de venituri peste ceea ce productivitatea ar fi sustinut. De unde vin presiunile de crestere a preturilor? Dintr-o cerere mai mare decat oferta. Cererea este stimulata cu cresteri de venituri, care nu prea au acoperire in competitivitate si in productivitate. Si atunci care este reactia producatorului, daca creste costul salarial? Creste preturile.

Daca va uitati la nivel principial, daca intrebam romanii daca le place inflatia mica sau mare, toti spun ca vor inflatie mica. Dar doar la nivel declarativ, pentru ca la nivel de comportament, toata lumea se comporta tolerand inflatie mare mai degraba. Toata lumea se asteapta sa ii creasca salariul foarte mult, fara sa se gandeasca daca are vreo conexiune in productivitatea economica.

Nu avem educatie economica sa intelegem ca o crestere de venituri care nu se coreleaza cu performanta economica nu este nicio bucurie pentru nimeni, pentru ca nu facem decat sa avem o crestere nominala de salarii, nu si reala", ne-a spus Ionut Dumitru.

Si profesorul de economie Bogdan Glavan ne-a declarat ca principalul vinovat pentru cresterea inflatiei este Guvernul, care a decis majorari de salarii si pensii. Insa, spune el, vina apartine si Bancii Nationale a Romaniei care a produs, tehnic, banii.

"Inflatia inseamna scaderea puterii de cumparare a banilor. Cresterea preturilor inseamna ca, cu aceiasi lei, putem sa cumparam mai putin astazi decat anul trecut. Cand banii isi pierd puterea de cumparare, noi trebuie sa ne intrebam daca acest lucru este cauzat de un fenomen misterios, de pe alta galaxie, sau cumva de deciziile celor care produc bani. Si cum raspunsul este deja intuit, avem aici si explicatia. Avem o pierdere a puterii de cumparare a banilor, pentru ca banii au devenit mai abundenti.

Daca avem o productie mai mare de bani, ei isi pierd puterea de cumparare. Deci ar trebui sa gasim responsabilul pentru pierderea puterii de cumparare a banilor la cei care au decis acest lucru. Or, cei care au decis acest lucru, responsabilii pentru inflatie, sunt autoritatile monetare si bugetare. Adica Guvernul si BNR. Responsabilitatile sunt impartite, pentru ca BNR este cea care tehnic produce bani, iar Guvernul este cel care politic decide ce facem cu acei bani", a afirmat Bogdan Glavan.

Potrivit acestuia, daca banii ar fi fost folositi altfel, lucrurile in momentul de fata in ceea ce priveste inflatia ar fi stat diferit.

"Am fi putut avea o evolutie diferita. Si va amintesc in acest context ca in 2004-2008 Romania a avut o tendinta de dezinflatie. Adica aveam inflatie, cred ca mai mare decat ce avem astazi, dar inflatia scadea de la un an la altul. Deci ritmul de crestere a preturilor scadea de la un an la altul si in final am ajuns in deflatie.

Dar acei ani erau niste ani cu o crestere puternica a masei monetare, a productiei de bani, care s-a reflectat nu in preturile bunurilor de consum, ci in preturile bunurilor de capital. La terenuri, in tot ce insemna productie si investitii. Acum insa nu s-a mai intamplat asa, pentru ca Guvernul a decis ca banii trebuie bagati in consum. A marit pensii, a marit salarii. Deci iata de ce avem cresterea preturilor la bunurile de consum", a subliniat profesorul in economie Bogdan Glavan.

Pensiile au crescut iar la 1 iulie. Vom avea o inflatie mai mare?

Dupa repetatele cresteri de salarii in domeniul bugetar si ale pensiilor, Guvernul le-a mai facut un cadou pensionarilor: de la 1 iulie le-a majorat veniturile cu 10%. Din pacate, insa, aceasta crestere a pensiilor va avea si ea urmari negative pentru inflatie.

"Si cresterea pensiilor de la 1 iulie afecteaza inflatia. Noi vorbim despre o crestere a punctului de pensie de 10%. De unde am scos acel 10% si cum este el corelat cu performanta economica? Sau cresterile de salarii din domeniul bugetar. Sunt 20 si ceva la suta cresteri de salarii, potrivit ultimelor cifre de la INS in sectorul public. Ce legatura au ele cu productivitatea? Ne putem astepta ca aceste cresteri de venituri la modul general, care nu prea au legatura cu productivitatea, sa se intoarca cumva ca un efect de bumerang in cresteri de preturi", a precizat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania si presedinte al Consiliului Fiscal.

In ceea ce priveste inflatia la finalul anului, Ionut Dumitru a subliniat ca se asteapta sa ajunga la nivelul de 3,7%.

Si profesorul in economie Bogdan Glavan considera ca majorarea pensiilor de la 1 iulie va duce, automat, la o crestere a preturilor.

"Va avea exact acelasi efect (majorarea pensiilor - n.red.) . Pensionarii cu mai multi bani in buzunar se vor duce la piata si vor cumpara diverse lucruri. Deci vor imprima o tendinta de crestere a preturilor", a spus Bogdan Glavan.

Totusi, el nu crede ca rata inflatiei va creste mai mult decat este acum.

"Nu cred ca vom avea o inflatie mai mare, pentru ca grosul injectiei de bani, aceste cresteri care s-au produs in cea mai mare parte si-au epuizat efectele. Nu cred ca aceasta crestere a preturilor rivalizeaza cu ce s-a intamplat deja la nivel de cheltuieli salariale in ultimii doi ani.

Cred ca vom avea in continuare o rata a inflatiei mult mai mare decat eram obisnuiti, banii isi vor pierde in continuare puterea de cumparare, dar nu cred ca va fi mai mare decat este acum", a conchis Bogdan Glavan.

BNR nu are cum sa intervina pentru a stopa cresterea inflatiei

Guvernantii au acuzat de mai multe ori BNR ca nu colaboreaza cu Executivul si nu face nimic pentru a stopa cresterea inflatiei.

"Legat de modul in care nu colaboreaza BNR cu Guvernul, BNR e proprietatea Romaniei, trebuie sa lucreze in beneficiul Romaniei, ar trebui sa lucreze pentru diminuarea inflatiei, nu sa ascultam mereu cum oameni de la BNR fac tot felul de previziuni publice care produc deservicii Romaniei", acuza Liviu Dragnea in luna aprilie.

BNR nu are insa cum, in momentul de fata, sa intervina pentru a stopa cresterea inflatiei, a declarat pentru Ziare.com consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Potrivit acestuia, cel mai eficient mecanism cu care BNR poate actiona este dobanda de politica monetara, in sensul cresterii acesteia. Insa Banca Nationala a Romaniei nu poate face acest lucru acum, pentru ca asta ar insemna incetinirea cresterii economice.

"Inflatia de multe ori se regleaza cu dobanda de politica monetara. Inflatia si dobanda sunt surori. Dar nu poti sa duci intotdeauna dobanda de politica monetara acolo unde este inflatia, pentru ca ai in carca Bancii Centrale si cresterea economica de care trebuie sa te ingrijesti.

In momentul de fata, noi avem inflatia anuala de 5,4% si dobanda de politica monetara a Bancii Centrale este de 2,50. Adica jumatate din rata inflatiei. Ceea ce inseamna ca Banca Nationala lupta cu inflatia cu o dobanda real negativa, adica cu o dobanda mult sub rata inflatiei, mergand pana la jumatate.

BNR nu poate sa atace inflatia cu o dobanda de politica monetara de 5%, sa fie dobanda real pozitiva, pentru ca se intampla un lucru rau. Dobanda de politica monetara mare inhiba cresterea economica. Ar domoli inflatia, dar ar domoli si cresterea economica. Deci BNR nu poate interveni cu cel mai eficient mecanism, care este dobanda de politica monetara egala cu inflatia, ca sa o domoleasca, pentru ca ar inhiba cresterea economica", ne-a explicat Adrian Vasilescu.

Citeste si:
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Senatul a adoptat luni, 23 mai, un proiect de lege prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele de la parlamentare cel puțin o treime de candidați femei. Inițiativa a împărțit însă...
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Persoanele care în trecut au suferit condamnări penale definitive ar putea avea interdicție în a mai candida la alegerile parlamentare decât dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau...