Buget de 5 miliarde de euro pentru transportul feroviar si 4,5 miliarde de euro pentru rutier si autostrazi. Ce proiecte se vor finanta prin PNRR

Vineri, 19 Martie 2021, ora 17:32
5109 citiri
Buget de 5 miliarde de euro pentru transportul feroviar si 4,5 miliarde de euro pentru rutier si autostrazi. Ce proiecte se vor finanta prin PNRR

Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) propune un buget de 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar si 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier si autostrazi.

"Evolutiile recente au aratat ca sectorul de transport nu se constituie doar ca un vector de sprijin al celorlalte domenii, ci contribuie, atat la aspectele de rezilienta economica, dar si la potentialul de revenire accelerata in urma unor evenimente cu un impact negativ de amploare. Astfel, modernizarea infrastructurii de transport din Romania, in special a celei feroviare, devine prioritara intre proiectele de investitii ale Romaniei. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021 - 2025 estimeaza nevoile de finantare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare in urmatorii cinci ani la 13,5 miliarde de euro", potrivit Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), publicat vineri pe site-ul Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE).

PNRR citeaza Raportul de tara (2020) potrivit caruia reformarea sectorului feroviar a ramas in urma, modernizarea si intretinerea insuficienta au redus viteza trenurilor si au afectat termenele de livrare a bunurilor. Astfel, Romania se afla sub media europeana la toate criteriile de analiza privind investitiile si infrastructura, conform celui mai recent European Transport and Infrastructure Scoreboard (2019), fiind situata in 2018 sub media europeana la eficienta serviciilor de cale ferata (3.06).

In acest context, definitivarea Retelei Transeuropene de Transport (TEN-T Core & TEN-T Comprehensive) pana in 2030, respectiv 2050, reprezinta un angajament puternic al UE, cu un rol esential in garantarea bunei functionari a pietei unice si pastrarea competitivitatii la nivel global, Romania necesitand inca investitii suplimentare majore pentru realizarea acestor obiective.

Problemele identificate in domeniul transporturilor vizeaza faptul ca infrastructura de transport a Romaniei este subdimensionata, poluanta si slab intretinuta, cu noduri urbane ce au o conectivitate slaba la retelele de transport si o lipsa de intermodalitate.

Coridorul feroviar Rin-Dunare

In ceea ce priveste infrastructura feroviara, aceasta este depreciata, cu numeroase restrictii, lipsa de solutii moderne functionale si conectivitate slaba cu alte moduri de transport. Materialul rulant este vechi, iar sistemului ii lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informatii despre trafic in timp real precum si un sistem de ticketing integrat.

In 2019, lungimea simpla a liniilor electrificate de cale ferata in exploatare era de 4.029 de kilometri, reprezentand 37,4% din reteaua de cai ferate in exploatare. In 2019, numai 407 km din reteaua primara erau modernizati si receptionati, situati pe coridorul RinDunare.

Referitor la echiparea cu sisteme de management a traficului, in 2019, numai 79 de km de cale ferata aveau instalat sistemul ERTMS nivel 2 pe coridorul mentionat.

Potrivit PNRR, promovarea transferului transportului de marfuri de la caile rutiere, responsabile de 90% din totalul emisiilor de CO2 si de GES din sectorul transportului la nivelul intregii tari in anul 2017, la alte cai de transport, inclusiv la transportul feroviar, ar putea reduce costurile externe, inclusiv in ceea ce priveste mediul.

"In contextul eficientizarii ecologice a proiectelor de infrastructura feroviara, acestea joaca un rol major in atingerea obiectivelor specifice de reducere a GES la nivel national, in corelare cu directivele europene. Conform datelor furnizate de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Romania, in anul 2018, sectorul feroviar a generat o cantitate de 314,86 kt CO2eq. Similar, mobilitatea urbana verde, bazata pe mijloace de transport fara emisii de carbon, contribuie la atingerea tintelor de emisii de GES prin reducerea congestiei traficului si a accidentelor rutiere", releva PNRR.

Proiecte pentru regiunea Bucuresti-Ilfov

De exemplu, in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov, metroul ramane unul dintre principalele mijloace de transport, singurul care a reusit sa sustina o crestere lenta a numarului de pasageri transportati in intervalul 2014-2018. Desi reprezinta doar 4% din lungimea intregii retele de transport public a Capitalei, metroul asigura transportul a circa 30% din volumul total al calatorilor ce utilizeaza mijloacele de transport in comun din Bucuresti. Sunt aproximativ 2,3 milioane de locuitori, iar intre 300.000 si 350.000 de persoane se afla in tranzit zilnic.

"Bucurestiul este orasul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa si unul dintre cele mai afectate din intreaga lume, avand un nivel de congestie de 41%, ajungand pe locul 8 in clasamentul celor mai grave din lume si pe primul loc in Europa. Alte mari centre urbane ale Romaniei au cunoscut dezvoltari accelerate in perioada recenta, infrastructura de mobilitate a acestor orase devenind puternic subdimensionata in raport cu densitatea actuala a populatiei si activitatea economica desfasurata. In acest context, metroul, cu avantajele pe care le prezinta, devine alternativa cea mai eficienta in solutionarea nevoilor tot mai stringente ale unei mobilitati adecvate in arealul acestor zone metropolitane", spun semnatarii PNRR.

In acest context, Componenta I.4 Tranzitia verde - transport feroviar si mobilitate urbana verde prevede: modernizarea managementului traficului feroviar pe reteaua nationala in vederea fluidizarii traficului feroviar pe urmatoarele sectoare de cale ferata: Arad - Timisoara - Caransebes, Cluj - Episcopia Bihor, conexiune feroviara Brasov - aeroport, conexiune feroviara Timisoara - aeroport, trenul metropolitan Cluj Napoca, precum si reinnoirea liniei de cale ferata (sine, traverse, macaze, inlocuirea stratului de piatra) si electrificarea liniei de cale ferata; optimizarea mersului trenurilor de calatori pe reteaua feroviara nationala si metropolitana prin achizitia de material rulant ecologic, modernizarea materialului rulant existent si modernizarea punctelor de oprire; cresterea eficientei mobilitatii urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul ceea ce implica achizitia sistemelor de management al consumului de energie electrica, achizitionarea de material rulant nou si construirea de noi magistrale de metrou Bucuresti si Cluj.

Investitiile in domeniul feroviar

Investitiile prevazute in domeniul feroviar contribuie partial cu intre 40-100% la tranzitia verde prin finantarea de cai ferate nou construite sau reabilitate, infrastructuri de transport urban verde si material rulant verde. De asemenea, acestea contribuie cu 100% la tranzitia digitala prin finantarea digitalizarii transporturilor, a sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) si a transportului urban, insa trebuie monitorizat atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ mediul, atrage atentia documentul.

La capitolul transport rutier si autostrazi, PNRR semnaleaza faptul ca infrastructura este sub-dimensionata, poluanta si slab intretinuta, generand zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje si reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Nodurile urbane au o conectivitate redusa la retelele de transport, in special la cele transeuropene, iar intermodalitatea lipseste, toate ducand la o congestionare a traficului, o mobilitate scazuta pentru populatie si sectorul economic.

O infrastructura de transport slab dezvoltata (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la cresterea poluarii mediului si la un numar alarmant de incidente rutiere, iar lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare. In acest context, PNRR vine cu o serie de reforme si investitii care presupun cresterea eficientei implementarii investitiilor in infrastructura de transport, prin cresterea capacitatii administrative, a guvernantei corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investitii in dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) si a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potentiale culoare navigabile) in special pe urmatoarele tronsoane: A7 - anumite sectiuni.

Autostrazile incluse in PNRR

Pe lista mai sunt A8 - anumite sectiuni; A1 - sectiunea Lugoj-Deva; A3 - anumite sectiuni si Centura Metropolitana Cluj; legatura intre Autostrada A1 - Timisoara - Aeroportul Timisoara; legatura Autostrada A8 - Letcani Vest - Bypass Iasi - Iasi Dacia; legatura Apahida (Est Cluj-Napoca) - Jucu (Zona industriala si logistica); legatura intre Autostrada A1 - Pitesti - Mioveni Bypass; legatura Craiova Est - Drum Expres Pitesti - Craiova; legatura Hunedoara - Santuhalm - Autostrada A1; legatura A10 - Teius - Blaj (zona industriala).

De asemenea, sunt incluse urmatoarele proiecte: legatura Autostrada A3 - Martinesti - Valcele; alternativa Techirghiol (Litoral Express); legatura Slobozia - Drajna Noua - Autostrada A2; legatura Calarasi - Drajna Noua - Autostrada A2; legatura DN1 - Aeroport Henri Coanda - Autostrada A3/A0; legatura Sfantu Gheorghe - Autostrada A13; legatura Ramnicu Valcea - Tigveni; alte proiecte minore care asigura accesul diferitelor zone de interes catre infrastructura mare de transport si conexiuni cu potentiale culoare navigabile.

Alta masura in domeniul rutier este introducerea de politici si tehnologii ecologice si digitale in sectorul transporturilor, vizand in principal punerea in aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor si semnalelor rutiere, precum si a altor elemente care vizeaza traficul inteligent pe drumurile publice; dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport; statii de reincarcare electrice, precum si crearea si dezvoltarea cadrului de impozitare si control - instalatii de masurare a greutatii automate pentru zonele de frontiera, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului "poluatorul plateste".

Siguranta pe drumurile nationale

In plus, documentul mai prevede asigurarea sigurantei pe drumurile nationale prin pregatirea si punerea in aplicare a cadrului strategic privind siguranta rutiera, incluzand urmatoarele: masuri de siguranta pasiva - bariere si atenuatoare de impact; iluminare pe timp de noapte - elemente de semnal si sistem de management; pasaje denivelate si alte solutii tehnice de eliminare a punctelor negre si sistem de marcare digitala si proiect pilot pentru vehicule autonome.

Investitiile prevazute in sectorul rutier contribuie partial cu 100% la tranzitia verde prin finantarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi. De asemenea, contribuie partial cu 100% la tranzitia digitala prin finantarea digitalizarii transporturilor.

Planul National de Relansare si Rezilienta (PNRR) al Romaniei este documentul strategic care fundamenteaza prioritatile de reforma si domeniile de investitii la nivel national pentru instituirea Mecanismului de redresare si rezilienta.

Mecanismul este gandit pe sase piloni, si anume: Tranzitie verde; Transformare digitala; Crestere inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii, inclusiv coeziune economica, locuri de munca, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare si inovare, precum si o piata interna functionala, cu intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune sociala si teritoriala; Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala, in scopul, printre altele, al cresterii nivelului de pregatire pentru situatii de criza si a capacitatii de reactie la criza; Politici pentru generatia urmatoare, copii si tineret, cum ar fi educatia si competentele.

PNRR, trimis pana la finalul lunii aprilie

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentand 141% din alocarea Romaniei atat din granturi cat si imprumuturi pentru reforme care sa produca schimbari structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma functiei publice, reforma salarizarii in sector public, reforma companiilor de stat si introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele si tintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor si a investitiilor trebuie incheiate pana in data de 31 august 2026", se precizeaza in documentul citat.

Romania trebuie sa transmita oficial planul de redresare si rezilienta, pana la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare si rezilienta.

Citeste si:
Cîţu: „PNRR este aprobat pentru România, aşa cum am spus. Până la finalul anului vor veni banii”
Cîţu: „PNRR este aprobat pentru România, aşa cum am spus. Până la finalul anului vor veni banii”
Premierul Florin Cîţu a anunţat, vineri seară, că, aşa cum a spus în repetate rânduri, PNRR va fi aprobat pentru România înainte de finalul lunii septembrie, iar preşedintele Comisiei...
Cum arată interiorul trenului "Connecting Europe", care a ajuns la București. "Vedeți și voi cum arată normalitatea" VIDEO
Cum arată interiorul trenului "Connecting Europe", care a ajuns la București. "Vedeți și voi cum arată normalitatea" VIDEO
Trenul ConnectingEurope a ajuns și în România, cu un minut de întârziere, iar jurnaliștii au avut curiozitatea să vadă cum arată un tren care circulă în toată Eurpa de Vest "Am...
Sursa: AGERPRES