Cat s-a lucrat in ultimul an la Centura Capitalei si cum arata autostrada care ar urma sa inconjoare orasul

A trecut aproape un an de la momentul in care Ziare.com va relata ca modernizarea Centurii Capitalei se face cu viteza melcului.

Atat de incet mergeau lucrarile, incat era greu de spus daca ele vor mai fi vreodata finalizate. Ce s-a intamplat intre timp? Nu mare lucru! Pe ici, pe colo s-au mai semnalat cateva progrese.

Dar nici pe departe suficiente pentru a-i imbunatati viata bucuresteanului. Si nici perspectivele nu sunt tocmai imbucuratoare, din pacate.

Din cauza ca avea o singura banda pe sens, Drumul National de Centura al Bucurestiului (DNCB) - lung de circa 70 de kilometri - a devenit tot mai aglomerat, inca de la inceputul anilor '90. In mod normal, statul ar fi trebuit sa inceapa inca de atunci sa modernizeze soseaua. Dar n-a facut-o.

Abia pe la inceputul anilor 2000 s-a stabilit ca centura trebuia largita de la 2 la 4 benzi. Pe atunci, Centura era in grija autoritarilor locale, care au intocmit documentatii si s-au apucat lucru. Dar s-a muncit haotic, fara vreo strategie pentru intreaga sosea. Autoritatile au reabilitat doar portiuni mici, intr-o maniera paguboasa, mai mult ca sa le arate bucurestenilor cu drept de vot ca se lucreaza la Soseaua de Centura.

Pana la urma, Centura a ajuns de la Primaria Capitalei in grija Ministerului Transporturilor. S-au refacut documentatii si s-au semnat contracte. Din pacate, in anii care au urmat, statul n-a dat bani pentru lucrari. Asa ca, rand pe rand, contractele s-au reziliat. Iar mai tarziu s-au incheiat altele, in loc.

Una peste alta, la Centura s-a lucrat mereu pe bucati. Si la fel se face si astazi. Asta, cand intr-adevar se mai si lucreaza.

Cat s-a lucrat in ultimul an pe fiecare portiune din Centura Capitalei

Centura Capitalei e impartita in doua. Exista o parte de nord (cuprinsa intre intersectia din est cu autostrada A1 si intersectia din vest, cu Autostrada A2) si una de sud (care, in completare, inconjoara partea de jos a orasului).

La randul lor, fiecare dintre cele doua semicercuri ale Centurii sunt impartite in segmente.

Iar cele mai multe dintre segmente au nevoie de modernizare urgenta, care insa continua sa se lase asteptata.

Spre exemplu, pe segmentul de 9 kilometri dintre A1 si DN7, statul a contractat lucrari inca din 2011. Santierul s-a deschis, insa, abia in 2013, iar in 2017 ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a inaugurat circulatia, desi ultimul strat de asfalt nu fusese inca asternut pe sosea.

Intre timp, Cuc a fost demis, numit din nou ministru si apoi demis inca o data. Dar soseaua a ramas tot fara stratul final de asfalt. Si mai rau e ca intre timp contractul cu constructorul s-a reziliat si inca nu s-a selectat o alta societate care sa termine treaba acolo. Asa ca nimeni n-ar putea spune acum cand se va asfalta respetiva portiune de Centura asa cum ar trebui.

Segmentul vecin - lung de aproape 10 kilometri, dintre intersectia cu DN 7 si DN2 - a fost deja modernizat. Dar si aici lipseste un pasaj. Acesta ar trebui sa se construiasca in zona Mogosoaia. Dar - asa cum v-am relatat si anul trecut - proiectul a inceput cu o amanare.

Potrivit Asociatiei Pro Infrastructura, in cateva luni urmeaza sa se finalizeze intreaga documentatie pentru pasaj. Si abia apoi vom putea vorbi despre inceperea lucrarilor, fara sa stim cu siguranta cat vor dura.

In continuare vine portiunea de Centura de 11,5 kilometri, dintre DN2 si A2. Pana zilele trecute, nici pentru acest segment de drum nu exista constructor. Intre timp, insa, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) i-a selectat pe italienii de la Tirenna Scavi, care au 15 luni sa largeasca soseaua. Ramane sa vedem daca se vor incadra in termen.

Din pacate, pe partea de sud a Centurii Capitalei se pregatesc modernizari doar din loc in loc. Mai exact, soseaua se va largi doar acolo unde urmeaza sa se construiasca pasaje. Si nici pe portiunile respective n-o sa vedem vreo schimbare peste noapte.

Potrivit directorului executiv al Asociatiei Pro Infrastructura (API), Ionut Ciurea, pana acum nu s-a lucrat nimic in teren nici la pasajul Berceni si nici la cel de la Oltenita. Si la ambele obiective mai sunt, inca, de rezolvat probleme birocratice. Asa ca e greu de spus acum cand se vor finaliza lucrarile care nici macar n-au inceput.

Singurul pasaj la care se lucreaza, cat de cat, este cel de la Domnesti. Dar si acolo lucrurile se misca foarte greu din cauza ca Straco (societatea care trebuie sa faca pasajul -n.red.) este in insolventa si are probleme cu banii.

Pentru restul Centurii de sud a Capitalei nu exista nici macar planuri concrete de modernizare. De fapt - dupa cum CNAIR a transmis pentru Ziare.com inca de acum un an - soseaua nici macar nu mai prezinta prea mult interes pentru Companie si pentru Guvern. Exista chiar posibilitatea ca, dupa finalizarea lucrarilor incepute, Centura sa fie transferata de la Ministerul Transporturilor si CNAIR inapoi la Primaria Capitalei.

Si asta pentru ca de acum incolo CNAIR vrea sa se concentreze pe constructia Autostrazii A0, care ar urma sa inconjoare Bucurestiul, jucand tot un fel de rol de centura ocolitoare a orasului.

In ce stadiu se afla Autostrada A0, care va inconjura Bucurestiul?

Autostrada A0 ar urma sa aiba aproximativ 100 de kilometri. Ca si DNCB, A0 va fi impartita in doua sectoare: unul de nord si altul de sud.

Partea de nord a autostrazii A0 are 4 loturi. Toate au fost scoase la licitatie de CNAIR. Dar procedurile sunt inca in curs (licitatia pentru lotul 4 s-a lansat abia marti, pe 4 martie -n.red.), asa ca pentru niciunul dintre loturi nu s-a finalizat inca alegerea unor proiectanti si a unor constructori.

In schimb, pentru toate cele 3 loturi de pe partea de sud a autostrazii s-au ales deja constructori si s-au semnat contracte. Mai exact, primele doua loturi urmeaza sa fie realizate de turcii de la Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS, iar al treilea ar urma sa fie construit de Aktor si Euroconstruct.

In mod normal, toate aceste societati ar trebui sa finalizeze proiectarea si executia partii de sud a A0 in urmatorii 3 ani.

Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște

România continuă să fie pe primul loc în UE când vine vorba despre inflație. Un bun exemplu în acest sens reprezintă tarifele din stațiuni, stabilite de hotelieri. Față de anul trecut,...

Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis

Dolj: Şofer înregistrat de radar în timp ce conducea cu viteza de 218 kilometri pe oră pe DN 55 Un şofer din Craiova a rămas fără permisul de conducere pentru 120 de zile după ce a fost...