Autoritatile vor sa faca un pod urias la Gradistea, ca sa aiba loc... navele de croaziera de pe Arges. Pana atunci, ocolim prin Videle

Din cauza ca podul feroviar peste raul Arges de la Gradistea este dezafectat, toate trenurile care circula pe ruta Bucuresti-Giurgiu fac un ocol mare prin Videle. Pentru un calator, asta insemna si de trei ori mai mult timp petrecut in tren.

Din pacate, in loc sa construiasca repede un pod functional, care sa le fie oamenilor de folos, autoritatile contempla posibilitatea ridicarii unuia urias, pe sub care sa poata aluneca nestigherite vase de croaziera, cum n-au mai navigat vreodata pe acest rau.

Asa cum Ziare.com v-a informat deja, calea ferata dintre Bucuresti si Giurgiu - cu tot cu podul feroviar peste raul Arges de la Gradistea - a fost construita de societatea britanica John Trevor-Barkley si data in folosinta in anul 1869, in vremea regelui Carol I.

Atat de durabila a fost lucrarea englezilor, incat trenurile noastre au circulat pe drumul de fier construit de ei vreme de 136 de ani. Abia in 2005, o parte a podului peste Arges a cedat, din cauza inundatiilor. Chiar si atunci, parte din presa locala scria ca podul ar mai fi durat, daca nu l-ar fi subrezit o firma din zona.

Oricum, problema nu parea atunci una grava. La urma urmei, se prabusise o parte dintr-un pod, care putea fi oricand reparat sau, la nevoie, inlocuit cu unul nou. Din pacate, dupa 13 ani in care 17 ministri s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor, problema a ramas tot nerezolvata.

Ce-i drept, in 2017, Compania Nationala de Cai Ferate (CNCF) a semnat un contract cu Asociarea Baicons Impex SRL si Acciona Ingenieria pentru intocmirea unui studiu de fezabilitate care sa stea la baza reabilitarii intregului traseu feroviar Bucuresti-Giurgiu. Mai exact, specialistii celor doua firme contractate de CFR urmau sa vina cu solutiile cele mai bune pentru reabilitarea rapida, ieftina si durabila a caii ferate, in doua etape, dupa cum se arata intr-un raspuns formulat de CFR la solicitarea Ziare.com.

Tocmai cand studiul era in curs de finalizare, insa, a aparut o situatie neprevazuta: Cabinetul Dancila a scos de la naftalina proiectul Canalului Bucuresti-Dunare, sustinand ca are ambitia de a transforma Capitala in port fluvial.

Or, asta insemna inainte de toate amenajarea pentru navigatie a Argesului si gandirea unui nou tip de pod, suficient de inalt incat sa permita inclusiv navelor mari sa strabata raul. Comunistii - cei care si-au dorit canal intre Dunare si Capitala - au incercat sa faca si ei un astfel de pod la Gradistea, dar proiectul a fost abandonat.

Acum - potrivit memoriului depus la Asociatia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in vederea obtinerii unui acord de mediu pentru traseul feroviar Bucurestiu-Giurgiu - se ia in calcul atat demolarea podului contruit de Carol, cat si a ruinelor ramase din cel ridicat de comunisti. In schimb, ar urma sa se construiasca la Gradistea un pod mamut, lung de 1,13 kilometri.

In acelasi memoriu se face referire la faptul ca unele solutii tehnice propuse tin cont de posibilitatea amenajarii Argesului pentru navigatie.

Mai multe puteti afla consultand textul integral al memoriului depus la ANPM de societatile care realizeaza studiul de fezabilitate pentru noul traseu feroviar Bucuresti-Giurgiu:

Potrivit Asociatiei Pro Infrastructura, insa, e de-a dreptul pagubos sa gandesti traseul feroviar in functie de proiectul canalului Dunare-Bucuresti, care, in mod evident, nu se va realiza prea curand.

"S-a ales solutia unui pod de 1,13 kilometri, in conditiile in care e mai scump sa-l construiesti si, ulterior, sa-l intretii. In conditiile in care am fi avut deja de toate, in materie de infrastructura, poata ca ar fi fost oportun sa construim un astfel de pod. De ce nu? Dar momentan suntem in situatia critica pe care o stim cu totii. Iar in aceste conditii, e absurd sa cheltuiesti inutil pe un pod mare, doar in ideea ca vreodata se va amenaja Argesul pentru navigatie.

Sa fim seriosi, canalul Dunare - Bucuresti, in parteneriat public-privat, asa cum ne este el prezentat acum, nu se poate construi.

Iar asta inseamna ca un pod de numai 200 de metri, construit pe amplasamentul celui din 1869, ar fi suficient ca sa permita reluarea circulatiei feroviare", a declarat pentru Ziare.com Ionut Ciurea, directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura.

Ramane de vazut cat va costa realizarea si intretinerea unui pod lung de peste un kilometru si daca nu cumva constructia se va amana din nou, pe termen nelimitat. Ceea ce stim sigur este ca in Romania anului 1869 trenul traversa Argesul pe la Gradistea, iar acum, dupa 150 de ani, statul nu mai este in stare sa asigure infrastructura necesara pentru asa ceva.

Când se va lansa primul iPhone cu chipset pe 2nm

Apple întâmpină întârzieri în implementarea tehnologiei de fabricație pe 2nm pentru cipurile sale. Astfel, cel mai probabil inovația nu va fi disponibilă pentru seria iPhone 17,...

Google Pixel 8a, primul model disponibil în România. În ce culori va fi disponibil

Google se pregătește să lanseze noul său smartphone din gama accesibilă, Pixel 8a, care va fi prezentat oficial în cadrul conferinței Google I/O pe 14 mai 2024. Telefonul va fi disponibil...