ANALIZA In goana dupa hidrogen, "oxigenul" viitorului, Romania isi tine respiratia

Autor: Paul Barbu - Redactor
Luni, 29 Martie 2021, ora 00:05
6692 citiri
ANALIZA In goana dupa hidrogen, "oxigenul" viitorului, Romania isi tine respiratia
Foto: Unsplash.com

In timp ce marile state din lume au inceput o cursa contra cronometru pentru hidrogen, Romania nu are planuri pentru acest tip de energie alternativa decat la modul declarativ. Economia hidrogenului este estimata, in momentul de fata, la 10 trilioane de dolari.

Interesul pentru hidrogen este in crestere, cererea avansand rapid. De aceea, este posibil ca urmatoarea evolutie majora in procesul de tranzitie energetica sa se bazeze pe economia hidrogenului. In pofida presiunilor de mediu cu care se confrunta fiecare actor al industriei, adoptia acestei tehnologii se va reduce la cost. Pentru a deveni dominanta, economia hidrogenului nu se poate baza pe subventii, motiv pentru care trebuie create piete durabile iar obtinerea unor costuri potrivite este unul dintre principalele obiective ce necesita urmarite, este de parere analistul financiar Radu Puiu.

Actiunile companiilor precum Plug Power, un producator de celule de combustibil cu hidrogen, au crescut cosiderabil in ultimele luni. Acelasi traseu ascendent l-au avut si Bloom Energy, Ballard Systems si Cummins.

Contextul a favorizat companiile de acest tip, noua administratie Biden prezentand o agenda care urmareste tranzitia economiei americane catre energia verde, iar economia hidrogenului ar putea sa aiba un rol important.

In timp ce in cadrul administratiei americane anterioare investitiile in alternative de energie "verde" au fost suspendate, campania lui Biden a propus un plan de investitii de 2.000 de miliarde de dolari in domeniu, menit sa obtina emisii nete zero in cadrul economiei americane pana cel tarziu in 2050.

Numarul statelor care au introdus politici ce sprijina in mod direct investitiile in tehnologiile pentru acest sector este in crestere, precum si numarul sectoarelor in care poate avea aplicabilitate. In ultimii ani, cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare in cadrul sectorului de energie cu hidrogen au crescut.

2050, anul cu emisii zero pentru UE

Uniunea Europeana si-a prezentat obiectivul de a realiza o economie cu emisii nete zero pana in 2050.

"In plus, a anuntat strategia legata de sectorul de hidrogen pentru o Europa neutra din punct de vedere climatic, declarand ca este un aspect important in atingerea acestui tel. De asemenea, UE doreste sa consolideze pozitia euro ca moneda de referinta globala pentru tranzactionarea hidrogenului, precum dolarul american este etalon pentru petrol", mai spune Radu Puiu.

Japonia, care detine cele mai multe statii de alimentare cu hidrogen din lume, doreste sa fie lider in sectorul automobilelor alimentate cu hidrogen.

Planul economic al Coreei de Sud prevede ca 30% din orasele sale sa fie alimentate integral cu hidrogen pana in 2040.

China, cel mai mare producator mondial de hidrogen, incorporeaza hidrogenul in planul sau de obtinere a neutralitatii climatice pana in 2060. Iar Singapore vizeaza acelasi obiectiv pana in 2050.

Strategia Nationala a Hidrogenului a Australiei doreste sa profite de momentul de crestere al sectorului de hidrogen, incercand sa il transforme in principalul produs energetic de export. Oficialii australieni sustin ca exista potential de creare a mii de noi locuri de munca in aceasta piata, care poate contribui cu miliarde de dolari la cresterea economica pana in 2050.

Marea Britanie a devenit o regiune importanta pentru cercetare si dezvoltare care vizeaza promovarea noii economii a hidrogenului. Astfel, branduri emblematice precum Jaguar si Land Rover, care sunt detinute de grupul indian Tata Motors, si-au exprimat interesul de implementare a tehnologiei de celulele de combustibil bazate pe hidrogen in cadrul proiectului de trecere catre automobile electrice.

Romania asteapta sa-i cada energia-n poala

In Romania, dincolo de restructurarea aparatului public, una dintre marile mize economice o reprezinta prioritizarea proiectelor de finantare din sectorul energetic, pe baza fondurilor din Programul de Redresare si Rezilienta.

Potrivit expertilor Frames & Factory 4.0, daca nu ne concentram pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen si transport electric, in 10 ani vom deveni o economie depasita, necompetitiva, iar sanctiunile pentru poluare vor curge pe banda rulanta.

"Bucurestiul a devenit unul dintre cele mai poluate orase din Europa, cu un trafic infernal si o infrastructura depasita. Continuam sa importam, fara niciun fel de limita, masini vechi si poluante, importam gunoi ambalat in containere (materiale plastice, cauciucuri, uleiuri etc.), ars apoi la marginea oraselor. In plus, multe din gropile de gunoi functioneaza la limita legii, gestionarea ecologica a deseurilor fiind, in continuare, doar un proiect de viitor", avertizeaza expertii.

In Valea Jiului, problemele sociale se acutizeaza pe fondul accentuarii crizei carbunelui. In muntii Romaniei, defrisarile continua in conditiile in care exista o cerere tot mai mare de material lemnos.

"Romania are sansa de a arde etapele din tranzitia energetica si sa atinga mai repede tintele Pactului verde european (Green Deal), care isi propune ca, pana in 2050, Europa sa limiteze drastic gazele cu efect de sera. Vorbim despre reforme structurale care trebuie realizate intr-un context al crizelor multiple, iar istoria ultimilor 30 de ani ne arata o capacitate redusa de management al crizelor si a reformelor fundamentale. Daca nu transformam aceasta oportunitate intr-un proiect national care sa implice in mod real institutiile statului, mediul universitar, companiile si societatea civila, nu avem garantia ca vom mai avea aceasta sansa", afirma Marius Haratau, managerul FACTORY 4.0.

Potrivit expertilor, daca Romania nu se va inscrie cu proiecte verzi concrete in PRR, care sa angreneze afaceri pe orizontala in economie, dincolo de faptul ca vom pierde finantarea UE, vom fi buni de plata. Taxele pe poluare, lipsa de competitivitate economica si deteriorarea climatului de investitii ne vor afecta pe toti.

Romania pe ultimul loc in Europa la investitii "verzi"

Asta dincolo de cresterea nivelului de poluare din tara, de aerul tot mai nociv pe care il vom respira.

Semnalul de alarma vine in contextul in care Romania se afla pe ultimul loc in Europa la capitolul investitiilor in tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, Romania nu a reusit sa acceseze decat 1,8 milioane de euro, in ultimii 6 ani, din cei 2,5 miliarde euro bani europeni.

In prezent, prin Strategia Energetica a Romaniei, document aflat inca in stadiul de lucru, sunt considerate investitii strategice de interes national doar cateva obiective, precum finalizarea Grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnita-Lapustesti, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari si realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Magurele-Nicopole.

"Pentru niciunul dintre acestea nu exista finantare si niciun calendar de implementare", spun expertii.

Potrivit Mecanismului de tranzitie justa, initiat de UE, Romania ar urma sa primeasca 757 milioane de euro pentru asigurarea tranzitiei de la minele de carbune si lignit la tehnologiile verzi. Polonia si Germania vor primi cei mai multi bani, 2 miliarde euro, si respectiv 877 milioane de euro.

Masina electrica, in prim-plan

Investitiile in infrastructura sunt absolut necesare, insa trebuie insotite de o strategie nationala in privinta transportului auto. Parcul auto national are aproape 80% dintre masini cu o vechime de peste 10 ani, ceea ce reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor, pe langa cel adus de trafic.

"Avem cea mai mare rata de accidente raportata la numarul de locuitori din Europa. Iar acest lucru se intampla pentru ca avem o infrastructura slab dezvoltata care nu este pregatita pentru numarul mare de masini, dar si pentru ca starea tehnica a masinilor din Romania este degradata", arata analistii.

La finele lui 2019, in Romania erau inmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 mil.vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorina si 3,89 milioane pe benzina.

Potrivit expertilor, dincolo de extinderea Programului Rabla, este nevoie de o legislatie care sa limiteze circulatia masinilor poluante.

"O masina produce, in medie, intre 1,5 si 6 tone de CO2 anual. Daca vrem sa limitam poluarea, sa decarbonizam traficul rutier, este nevoie de investitii in transportul in comun, de sustinerea tranzitiei la autovehiculele electrice si, in viitor, la cele pe hidrogen", spun expertii.

Expertii sustin, printre altele, necesitatea unui program national de garantare a creditelor auto pentru masinile nepoluante, in conditiile in care, de exemplu, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa.

"Este necesar ca, in Programul de Redresare si Rezilienta pentru Romania, sa existe o alocare substantiala pentru dezvoltarea, in parteneriat public-privat, de retele de alimentare a automobilelor electrice, o conditie esentiala pentru dezvoltarea pietei auto nepoluante", afirma analistii economici ai Frames.

Potrivit expertilor, in sectorul auto, trecerea la tehnologiile verzi a devenit realitate. Ford construieste deja la Craiova un automobil hibrid, iar Dacia va lansa un automobil electric, Dacia Spring.

"Investitiile in tehnologii nepoluante, in sectorul auto, reprezinta un bun exemplu de adaptare la noua realitate economic. Din pacate, singurul automobil electric romanesc, Dacia Spring, va fi produs in China, astfel ca, inerent, statul roman va sustine productia de acolo, in loc sa sustinem dezvoltarea unor capacitati de productie in tara noastra", a declarat analistul economic Adrian Negrescu.

Din pacate, la acest capitol, Romania se confrunta cu o criza puternica pe toate palierele, de la cei care ar trebui sa construiasca proiecte de finantare si cercetare, la angajatii care sa foloseasca noile tehnologii.

Citește și:
Nicolae Ciucă și-a dat OK-ul pentru demisia lui Sorin Cîmpeanu: ”România are nevoie de stabilitate şi coerenţă”
Nicolae Ciucă și-a dat OK-ul pentru demisia lui Sorin Cîmpeanu: ”România are nevoie de stabilitate şi coerenţă”
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat joi seară, 29 septembrie, că a acceptat demisia lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei. ”Am acceptat astăzi demisia domnului Sorin...
Ludovic Orban: ”Sorin Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva.” Victoria anunțată de fostul premier
Ludovic Orban: ”Sorin Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva.” Victoria anunțată de fostul premier
Liderul partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, fost premier și fost președinte al PNL, consideră că Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei ”din iniţiativa...