Peste doar trei saptamani, specialisti de la Bruxelles vin in tara noastra ca sa verifice daca autoritatile au respectat intocmai - asa cum s-au angajat - recomandarile Comisiei Europene (CE) privind combaterea pestei porcine africane (PPA).
Ca sa dea bine la controlul care se apropie, ANSVSA se acopera cu hartii. Din pacate, indiferent ce-ar face acum, in pripa, pe ultima suta de metri, autoritatile au putine sanse sa ascunda de ochii expertilor europeni faptul ca, in loc sa procedeze asa cum le-a cerut CE in lupta cu pesta, au actionat tocmai pe dos, iar boala le-a scapat cu totul de sub control.
Tara noastra participa, inca din 2015, la un program multianual european de combatere a PPA, finantat in proportie de 75% de UE. In cadrul acestui program, Romania s-a angajat sa cheltuiasca banii europeni primiti, impreuna cu o contributie proprie, ca sa previna pesta, astfel incat aceasta sa nu se raspandeasca si sa nu ajunga vreodata sa le creeze oamenilor pagube impovaratoare.
In cadrul aceluiasi program european, tara noastra poate primi de la UE bani pentru a-i despagubi pe unii dintre romanii ramasi fara animale, din cauza raspandirii PPA. Spre exemplu, pentru 2018, Romania primeste, in cadrul programului, de la CE, nu mai putin de 1.152.138 de euro pentru a lupta cu pesta, parte din bani putand fi folositi pentru plata de despagubiri.
Pentru a se convinge, insa, ca Romania chiar cheltuieste cu folos toti acesti bani, CE nu se multumeste sa ia de bun cuvantul autoritatilor de la Bucuresti. In schimb, trimite anual in tara noastra o echipa de specialisti europeni din cadrul DG Sante, care sa stabileasca daca autoritatile de la noi si-au respectat angajamentele luate in fata Bruxelles-ului si daca au eficientizat, intr-adevar, sistemul national de lupta cu PPA.
Iar in functie de modul in care Romania a urmat recomandarile DG Sante, CE isi poate da seama daca tara noastra isi ia sau nu in serios rolul in cadrul programului european si daca merita sa mai primeasca bani si in anii urmatori.
Problema este ca pana acum - in urma misiunilor de audit din 2016 si 2017 - specialistii europeni au concluzionat ca, desi autoritatile romane nu sunt pregatite sa tina piept unei epidemii de PPA, nici nu se prea grabesc sa ia masurile necesare pentru a-si rezolva problemele.
Spre exemplu, in raportul de audit din 2016, aflat in posesia Ziare.com, se arata ca institutiile din Romania nu colaboreaza suficient pentru a preveni raspandirea PPA. In plus, monitorizarea pasiva - o forma de baza a luptei cu boala - "este ineficienta", din cauza ca statul nu-i motiveaza pe oameni sa recolteze si sa duca la laborator probe pentru depistarea PPA la mistreti, care sunt principalii purtatori ai bolii, in mediul salbatic.
In plus, se mai arata in raportul de audit, "scopul gestionarii populatiei de mistreti din Romania este acela de a pastra populatia de mistreti la un nivel ridicat, iar nu acela de a scadea populatia, pentru a ingreuna difuzarea bolii".
In cadrul aceluiasi raport, specialistii UE recomanda o mai buna colaborare intre ANSVSA si Ministerul Apelor si Padurilor, in vederea prevenirii aparitiei PPA si a impiedicarii raspandirii ei.
De asemenea, CE le spune clar autoritatilor romane:
"veti avea reactualizate in baza de date exploatatiile cu suine (porci - n.red.) si numarul suinelor, veti dispune identificarea tuturor suinelor" salbatice si domestice.
Puteti citi integral concluziile raportul de audit al DG Sante cu privire la modul in care Romania ar trebui sa se pregateasca pentru o epidemie de PPA, intr-o nota de serviciu a ANSVSA, aflata in posesia Ziare.com, aici:
In iulie 2017, la Satu Mare apare primul focar de pesta porcina africana, pe care autoritatile au reusit sa-l stinga. Dar, potrivit raportului din 2017 al DG Sante - despre care Ziare.com v-a relatat deja pe larg - acel caz fusese unul izolat, iar faptul ca autoritatile au reusit sa il administreze nu demonstreaza ca sunt gata sa faca fata unei epidemii.
Motivul: autoritatile romane nu urmasera toate recomandarile formulate de DG Sante, in 2016. Mai mult chiar, la anumite capitole nici macar nu se straduisera sa faca ce ne indicasera europenii.
Spre exemplu, problema monitorizarii deplasarii porcilor din gospodariile populatiei nu fusese rezolvata. Medicii veterinari ii inregistrau, in timpul controalelor de primavara, dar "absenta evidentelor precum registrul exploatatiei, coordonatele geografice si rubrica pentru informatii sanitare, impreuna cu numarul mare de porci din exploatatiile nonprofesionale inregistrati intr-o 'exploatatie virtuala' (si anume, cu destinatie necunoscuta) vor slabi considerabil trasarea (supravegherea deplasarii si inregistrarea la noul loc de crestere - n.red.) a porcilor si limitarea raspandirii bolii in cazul izbucnirii unui focar".
In plus, autoritatile nici macar nu dadusera semne ca ar avea vreun interes sa reduca numarul de mistreti, asa cum ceruse DG Sante, in mod clar, in 2016.
"Contractele existente intre Ministerul Apelor si Padurilor si administratorii terenurilor de vanatoare contribuie la o crestere de la an la an a populatiei
de mistreti, fara dovada existentei unor acorduri in vigoare intre Ministerul
Apelor si Padurilor si ANSVSA pentru a inversa aceasta tendinta.
Aceasta populatie in crestere va favoriza raspandirea pestei porcine africane si va crea dificultati in eliminarea si combaterea sa in cazul in care aceasta ar patrunde in Romania (...) Programul actual de supraveghere a mistretilor, in special supravegherea pasiva de slaba calitate, nu ofera garantie ca pesta porcina africana ar fi depistata intr-un stadiu timpuriu dupa introducere", se arata in raportul de audit al DG Sante realizat in Romania, in 2017.
Practic, atat raportul DG Sante din 2016, cat si cel din 2017 subliniaza faptul ca, la nivelul gospodariilor, modalitati eficiente de a impiedica raspandirea PPA aproape ca nu exista, in Romania. Iar autoritatile care trebuiau sa rezolve problema n-o facusera.
Puteti citi integral raportul de audit al DG Sante cu privire la modul in care Romania ar trebui sa se pregateasca pentru o epidemie de PPA aici:
Ca sa poata trece cu bine de controlul DG Sante din perioada 17-25 octombrie 2018, ANSVSA le cere angajatilor sai - printr-o nota de serviciu aflata in posesia Ziare.com - sa pregateasca teancuri de acte si sa fie pe receptie, pentru a afla din timp cand si unde vor face verificari auditorii europeni.
Cu toate ca anumite pregatiri sunt, fara indoiala, necesare pentru un asemenea audit, documentul da impresia ca autoritatile romane ar pregati un soi de regie in vederea vizitei specialistilor DG Sante.
Nota de serviciu o puteti citi integral aici:
Intrebarea este: cum va reusi ANSVSA - chiar avand pregatite toate aceste documente si cunoscand din timp traseul pe care il vor urma auditorii europeni - sa explice pentru DG Sante de ce Romania nu a respectat recomandarile europenilor de combatere a PPA.
Spre exemplu, desi raporatele DG Sante indicau faptul ca exista un risc destul de insemnat ca porcii din gospodarii sa transmita pesta, ANSVSA a anulat, in mod inexplicabil, in acest an, controalele de primavara, pe care medicii veterinari le fac in gospodariile populatiei.
In acest fel, Autoritatea a pierdut orice sansa de a sti cati porci cresc gospodarii, dar si unde si in ce conditii sunt acestia transportati. Or, acestea sunt tocmai informatiile de baza de care autoritatile aveau nevoie pentru a stabili o strategie pentru impiedicarea raspandirii pestei.
Mai mult chiar, potrivit surselor Ziare.com, ANSVSA nu a publicat nici macar procedura care sa le permita veterinarilor sa demareze controalele de toamna. Chiar daca aceste controale ar incepe maine, ele n-ar putea dura, oricum, mai mult de o luna. Iar asta inseamna ca medicii ar trebui sa faca, in octombrie, toata treaba pe care, in anii trecuti, o faceau in perioada februarie-mai.
O astfel de actiune ar putea ajuta autoritatile sa afle cati porci cresc acum gospodarii, in cotete. Dar cati porci au avut, de fapt, oamenii din judetele afectate de PPA, cati au taiat fara sa-i afle nimeni, cat din carnea lor - posibil infestata cu virusul mortal - au dus pe la rude, prin alte zone ale tarii, nu va mai putea afla nimeni, niciodata.
Ramane de vazut, de asemenea, in ce fel vor explica autoritatile romane faptul ca nu au rarit, la timp, populatia de mistreti. Cadrul legal pentru a-i stimula pe vanatori sa identifice animalele suspecte de PPA a fost creat abia la jumatatea lunii iulie, prin modificarea HG 830/2016.
Problema este ca - asa cum Ziare.com v-a informat deja - CE a incurajat rarirea mistretilor inainte de izbucnirea epidemiei. Planurile Romaniei de a vana pana la exterminarea din natura - in plina epidemie de PPA - a mistretilor si animalelor si pasarilor de prada contravine recomandarilor UE si a trezit indignarea organizatiilor de mediu.
Mai mult chiar, vanatori cu experienta sustin ca nici macar nu e posibila rarirea fortata a populatiei de mistreti pe care statul o pregateste pentru a arata ca a luat, totusi, niste masuri penru a opri raspandirea pestei in Romania.
Ziare.com a solicitat in scris ANSVA, inca de pe 31.07.2018, informatii cu privire la modul in care institutia s-a conformat recomandarilor primite de la DG Sante, in urma auditului din 2017. Pana astazi, n-am primit inca niciun raspuns.
Intrebarea este ce se va intampla daca, pentru al treilea an consecutiv, DG Sante va constata ca autoritatile romane n-au luat suficiente masuri pentru prevenirea raspandirii pestei. Va mai primi Romania sau nu bani europeni pentru plata de despagubiri si pentru a finanta lupta cu boala? Ramane sa vedem...
Guitza cu voiosie :) Vezi tot