101 ani de Romania, mai mult decat 1000 de ani de regate si imperii

de Petrisor Peiu , analist
Duminica, 01 Decembrie 2019, ora 18:29

   

101 ani de Romania, mai mult decat 1000 de ani de regate si imperii
Petrisor Peiu
"Iar a tacea si lasii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa rada! Bunii rad si cad!"
(George Cosbuc - Decebal catre popor)


Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

De 101 ani, romanii sunt otraviti zi de zi cu o mare minciuna istorica, aceea ca in Transilvania si Banat, traiau in mare prosperitate in imperiul habsburgic sau in regatul maghiar, iar unirea cu Romania a dus la decaderea celor doua provincii.

Realitatea cifrelor este cu totul alta: Transilvania si Banatul erau o periferie saraca a imperiului austriac si apoi, intre 1867-1918, o periferie si mai saraca a regatului ungar. Pentru cei care imprastie si azi cu obraznicie mitul imperiului civilizator avem, mai jos, un tabel cu nivelurile PIB/locuitor din toate provinciile blestematului imperiu:


Sursa: Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire, Max Stephan Schulze, © Max-Stephan Schulze, London School of Economics. November 2007


Sa spunem si cifrele, pentru a nu ramane nicio umbra de indoiala: PIB/locuitor in Transilvania era, la 1910, 1.632 dolari (1990), in vreme ce Austria de Jos avea 3.780 dolari, Boemia 2.782, malul stang al Dunarii 1.900 dolari, malul drept al Dunarii 1.878 dolari, bazinul Dunarii si al Tisei 2.521 dolari, Austria avea o medie de 2.334 dolari, Ungaria avea 1.887 dolari media, iar media imperiului era de 2.164 dolari. Mai sarace decat Transilvania erau doar Galitia, Dalmatia, Bucovina (provincii imperiale) si Croatia-Slavonia (parte a regatului maghiar).

In ciuda tuturor minciunilor care ne manjesc ochii si urechile de zeci de ani, Transilvania si Banatul s-au dezvoltat in timpul si datorita administratiei romanesti, in ultimii 101 de ani. Iata unde ne aflam astazi:

Ungaria are trei macro-regiuni:

a) Kozep-Magyarorszag-Centru, cuprinzand regiunile Budapesta si Pesta

b) Dunantul-Transdanubia, cuprinzand regiunile Kozep-Dunantul- Transdanubia Centrala, Nyugat-Dunantul- Transdanubia vestica si Del-Dunantul- Transdanubia sudica

c) Eszak es Alfold- Marea campie si Nordul, cuprinzand regiunile Eszak-Magyarorszag- Nordul Ungariei, Eszak-Alfold- Nordul marii campii si Del-Alfold- Sudul marii campii.



Sursa: Extrase din Eurostat




Transilvania de azi este impartita in doua regiuni de dezvoltare: Centru si Nord-Vest, iar Banatul se afla in regiunea Vest.

Ce constatam? Nivelul de performanta economica este clar superior in toata Transilvania fata de partea de est a Ungariei, fata de partea de sud si fata de regiunea din jurul capitalei Budapesta (adica fata de trei sferturi de Ungaria): daca regiunea Centru are un PIB/locuitor (metodologia PPS - standardul puterii de cumparare) de 60% din media UE, iar regiunea Nord-Vest are un PIB/locuitor (PPS) de 56% din media UE, macro-regiunea Eszak es Alfold (estul Ungariei, practic) are un PIB/locuitor (PPS) de numai 45% din media UE (regiunea Eszak-Magyarorszag- 46%, Eszak-Alfold- 43% si Del-Alfold - 48%). Ba chiar si regiunea Pesta din jurul Budapestei se afla sub nivelul Transilvaniei (53 % din media UE -PIB/locuitor pentru maghiarii de aici)!

Banatul romanesc (regiunea Vest), cu un PIB/locuitor (PPS) de 67% din media UE, depaseste, cu atat mai mult, toate aceste regiuni maghiare.

De fapt, in afara de regiunea Kozep-Magyarorszag din jurul capitalei (care include Budapesta) cu un PIB/locuitor (PPS) de 104% din media UE si de regiunile de la granita cu Austria, Kozep-Dunantul si Nyugat-Dunantul- 63%, respectiv 72%, restul Ungariei nu atinge nivelul de dezvoltare din Transilvania si Banat!

Orasele Transilvaniei si Banatului erau niste biete orasele de provincie pe vremea imperiului austriac si a regatului maghiar, iar modul cum arata astazi se datoreaza covarsitor ultimei sute de ani. Iata cum arata lista marilor orase din regatul Ungariei, confrom recensamantului de la 1910 (sursa: Kogutowicz Karoly, Hermann Gyozo: Zsebatlasz: Naptarral es statisztikai adatokkal az 1914. evre. Magyar Foldrajzi Intezet R. T., Budapest 1913) si ce au ajuns astazi acele orase:



La 1910, cel mai dezvoltat oras din Transilvania si Banat, Timisoara, nu se afla printre primele 20 din imperiu, iar Clujul nu era printre primele 40.

In cei 101 ani de administratie romaneasca, toate cele patru orase transilvanene din tabelul de mai sus au crescut puternic: Clujul a crescut de 5 ori, Oradea de aproape 4 ori, Aradul de peste 3 ori si Timisoara de aproape 5 ori. Trei din ele (mai putin Aradul) depasesc Debrecen-ul (al doilea oras maghiar astazi) ca populatie, economie, influenta, recunoastere internationala.

Toate patru depasesc Szeged-ul din toate punctele de vedere. Nemaipunand la socoteala ca si Brasovul are aproape 300.000 locuitori (290.167, mai exact), crescand de 6 ori ca marime in ultima suta de ani. Clujul si Timisoara sunt astazi mari centre universitare si economice, indicatorul PIB/locuitor aici fiind depasit, in Ungaria, doar de capitala Budapesta. Oradea si Aradul au o putere economica similara Clujului si Timisoarei.

In Transilvania si Banat, Romania a construit 8 aeroporturi (Cluj, Timisoara, Arad, Satu-Mare, Baia-Mare, Targu-Mures, Sibiu, Oradea). In toata Ungaria sunt 9 aeroporturi.

Tragand linie, putem concluziona ca Transilvania si Banatul s-au dezvoltat in ultima suta de ani, de la niste provincii indepartate si sarace ale imperiului habsburgic sau ale regatului maghiar, la un nivel pe care majoritatea teritoriului maghiar doar il viseaza; prafuitele orasele ardelene de la 1910 au devenit astazi metropole europene, cum in Ungaria nu exista, cu mari universitati, cu economie dezvoltata si cu recunoastere internationala. Szeged si Debrecen, perlele regatului maghiar de odinioara, sunt azi niste orase de talie medie, fara stralucire si cu iz provincial, care nu ar avea loc printre primele 10 orase romanesti. De ce? Simplu: pentru ca in Ungaria, Budapesta sufoca totul in jur. Kozep-Magyarorszag, zona din jurul capitalei maghiare concentreaza jumatate din economia tarii vecine, pe cand la noi regiunea Bucuresti-Ilfov abia detine 27% din economia tarii. Si se mai plange UDMR-ul ca Romania este un stat ultra-centralizat, in care toate resursele se strang la Bucuresti! Cat de ridicole par astfel de lamentari, cand ne uitam la cifre...

Pentru a intelege exact ce drum s-a parcurs din 1918 incoace ii sfatuiesc calduros pe toti criticii administratiei romanesti din Ardeal sa faca un drum pana in Bistrita-Nasaud. In anul 1910, aici era cel mai sarac colt al regatului maghiar. Statisticile de atunci (recensamantul imperial) ne arata aici o zona nedezvoltata, putin populata, lipsita de viata culturala reala, un loc unde urbanitatea nu era deloc marcanta. Mai putin de o sesime din populatie locuia in orase. Bistrita era un targusor cu abia putin peste 13.000 locuitori.

Astazi, Bistrita- Nasaud a ramas un judet mic, muntos, cu o populatie de mai putin 330.000 de locuitori, unul dintre putinele judete transilvane fara aeroport, fara vreo mare companie, lipit de Carpati. Nicio autostrada nu trece pe acolo, niciun proiect de autostrada nu trece pe acolo. Nicio magistrala feroviara importanta. Singurul dar mare pe care Dumnezeu l-a facut bistritenilor este frumusetea ireala a lacului Colibita. Cu toate acestea, drumurile sunt impecabile, iar municipiul Bistrita este unul dintre cele mai curate si mai bine ingrijite orase din Romania. Plang unii dupa gospodarii sasi care au plecat din orasele bistritene? Duceti-va sa vedeti ce au facut gospodarii romani: toate fatadele cladirilor istorice arata impecabil si blocurile lucesc de curatenie, spatii verzi aerisite, ingrijite, monumente istorice refacute, o sumedenie de fabrici, mai mici sau mai mari, dezvoltate de zeci de antreprenori. Cladirile publice sunt toate refacute, splendid renovate.

Bistrita este, astazi, un oras de peste 93.000 locuitori (sursa: Timponline.ro) in care nu simti niciun moment provincia. Viata culturala exista din plin si nu e deloc formala. Doua lucruri fac din Bistrita o experienta exceptionala. Dintre multele monumente istorice care astazi sclipesc a nou, se remarca Palatul Culturii, fosta "Casa asociatiei meseriasilor din Bistrita" (in germana Bistritzer Gewerbeverein), un palat somptuos care gazduieste o sala de spectacole superba, decorata cu un candelabru imens si sali de concerte de camera pline de mici formatii care repeta intr-un entuziasm care numai provincial nu este. Aici au loc spectacole de teatru sau concerte, inclusiv cele ale artistilor locali. Cladirea este spectaculoasa nu datorita arhitecturii, ci datorita unei efervescente culturale incredibile, care nu ar fi fost niciodata posibila la periferia unui imperiu arogant, dar decadent.

Pe de alta parte, modernitatea se arata din plin in cladirea spitalului judetean de urgenta: totul este nou, aparatura este de ultima generatie, cele trei blocuri operatorii sunt intru totul contemporane si, lucrul cel mai important, aici s-au mutat de la Cluj 40 de medici in floarea varstei, care s-au simtit imediat pretuiti. Un simbol al unei Romanii europene, integrate si dezvoltate, acest spital incredibil de nou si de bine pus la punct, unul dintre cele mai bine refacute si dotate spitale din tara.

Asa arata astazi locul cel mai sarac din regatul maghiar de acum 101 ani! Un oras in care nu o sa vezi niciun cersetor. Un judet de talie medie, cu viata culturala, cu industrie electronica si electrotehnica, cu un spital de mileniul III si cu o comunitate de antreprenori si de gospodari de toata isprava. Un succes al Romaniei moderne de care vorbim prea putin. Periferia mica si saracacioasa a regatului Sfantului Stefan s-a transformat, dupa 101 ani, intr-un mod impresionant. Asa arata, oare, un loc supus unei administratii balcanizate si super-centralizate, cum o numesc unii? Cati dintre noi ne mai intrebam cum ar fi aratat acest loc daca ramanea in afara Romaniei, intr-un stat strain si indiferent cu provinciile de granita?

Si daca tot vorbim de Bistrita-Nasaud, sa nu uitam ca, acum 101 ani, unii dintre cei mai importanti romani veneau de aici: Andrei Muresan, Liviu Rebreanu, cel mai influent si mai "european" prozator roman si George Cosbuc, unul dintre cei doi mari poeti ardeleni de dinainte de Unire, pe nedrept minimalizati de dictatura mintilor inguste. Ultimii doi, membri ai Academiei Romane. Cel care ne-a lasat cea mai expresiva traducere a "Divinei Comedii", Cosbuc, ar trebui recitit de sute de ori in ziua de astazi.

Inchei cu un exemplu: tulburatoarele versuri din "Decebal catre popor", o poezie scrisa in 1896 pentru a fi rostita (macar in gand) de fiecare roman. O poezie pe care unii o ocolesc cu grija, de fiecare data cand ar trebui s-o recitesca. Cei care s-au obisnuit sa isi castige linistiti salariile si pensiile tacand in doua-trei limbi straine s-ar putea cutremura daca ar auzi pe cineva soptindu-le la ureche:

"Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfant,
Zamolxe, c-un intreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamant
Caci ei au cerul lor! "


Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 42883 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
Unu' fugit pe-afara
rank 5
Bravo D-le Peiu
...din nou toata stima !
valll
rank 5
Intrebarea este: de ce?
Excelenta ideea domnului Peiu de a dezminti, de ziua venirii Ardealului la patria-mama, una dintre ideile gresite, lansate si mai ales speculate cu intentia de a dezbina. Cifrele sunt cifre, dar nici amintirile nu au disparut, multi ardeleni si banateni stiu adevarul de la parinti si bunici. Intrebarea este de ce s-a produs in cei 101 ani acest decalaj?
Nu trebuie ignorata nici influenta apuseana, care i-a facut pe ardeleni mai disciplinati. Educatia apuseana si dorinta de eliberare, au facut sa apara intelectualii cu o mare iubire de neam, dedicati educarii poporului mai mult decat cei din regat. A contat si si bogatia in resurse minerale a Ardealului, in acea perioada de inceput al dezvoltarii industriale,
Poate ca poporul ardelean, eliberat de robia straina, a capatat energie si a inflorit brusc. DIntr-o uriasa masura a contat dragostea. incurajarea si sprilinul cu care regatenii i-au primit pe ardeleni, pe acesti frati pierduti si regasuti, care au suferit sub apasarea straina.
In ultimii 30 de ani a contat apropierea de Apus, faptul ca toate drumurile spre Europa trec prin Ardeal.Sper ca domnul Peiu, cu marea sa capacitate de a se documenta si analiza, ne va lamuri intr-un viitor articol.
online
rank 5
Patria e Inima. daia e Vie si cinta acelasi cintec de mii de ani :)
101 ani de Romania, dar mii de ani aceeasi Inima ne a hranit.
Radacina ne e Inima care bate la fel, indiferent de pieptul in care se manifesta. se supara cineva daca incepem cu Zalmoxe?

d-le Peiu, ori vorbim pe limba Inimii si ne intelegem, toti, ori vorbim in alte limbi, caz in care fiecare vorbeste pe limba lui, ca fara Inima totul se risipeste. parerea mea.

se prea poate, d-le Peiu, ca pe vremurile astea doar Inima sa ne mai uneasca, ca, pina la urma, Patria e Inima, asa-i?
pe vremurile globalizarii cea care nu pica e Inima, Patria Vie, mie asa mi se pare.
prin urmare poate ca si Definitia tarii, ca Intreg, trebuie adusa la masura vremurilor, nepretuind Patria Vie, adica Inima care cinta acelasi cintem in piepturile noastre.

sa te retragi in inima si, astfel, sa poti faci Pace cu mersul lumii mari, s-ar parea ca e o stare de bun-simt taman buna sa l sustina pe 'Sa rida!, despre care povestea Cosbuc.
Camelian_Propinatiu_scriitor
rank 5
Paradoxal, unionismul e mai întâi o problemă a intelectualilor
Politicienii mai pot fi improvizati. Intelectualii, nu. Mancurtizarea cărturarilor e o problemă de sigurantă natională. Amanarea recuperării Basarabiei alimentează, cel putin la nivel de postaci, un separatism regional cu nostalgii habsburgice, rău fundamentat. De aceea, totdeauna e bine a re-explica de ce s-a făcut Marea Unire.
online
rank 5
:)
Marea Unire...
ce e asta?! ...cum adica?! :)

D-le Camelian, Marea Unire e alta, mai ales pe vremurile astea, ...mai ales.
Marea Unire e nu cea care ne uneste unul cu altul, ci cea care ne uneste pe fiecare dintre noi cu Inima Neamului:)

Avem nevoie de Referinta, unica,
in stare sa ne fie fiecaruia, referinta,
deci tuturor, referinta:)

Ce leaga omul, tot omul dezleaga, chit ca o face peste ani sau poate mii de ani, dar e la indemana omului s-o faca.
Dar daca cea care ne leaga e Referinta, Atemporala Referinta, atunci oricind ne-ai intreba, acum sau peste 1000 de ani, vom vorbi aceeasi limba, intelegindu-ne de minune, dar daca si numai daca Referinta, unica, e cea pe care o insamantam pe ogorul care conteaza, adica in inimi, d-le Camelian:)

Marea Unire doar Bunul-Simt o poate infaptui, iar ceea ce Bunul-Simt leaga, legat ramane, ca Bunul-Simt nu ne ar fi doar noua Referinta, unica, ea fiind Referinta Creatiei de fapt:))

Marea Unire e o dorinta: Romania Bunului-Simt:)
Cu toate ca ea se implineste, ramane neimplinita, totusi,
pentru ca Bunul-Simtimplineste, nu SE implineste:)
razvanus
rank 5
Asa este situația economică
Multe din județele din Ungaria au avut in anul 2018 produsul intern brut pe locuitor aproximativ egal cu județele din Romania care se află la frontiera cu Ungaria, dar și cu alte județe. Dar produsul intern brut pe locuitor din Romania a fost in 2018 mai mare decat județele din Bulgaria și Serbia.
ORCA
rank 5
Teritoriul Ungariei e parte din Dacia strabuna.....
Cind putem sa discutam de reintoarcerea ei la tara mama?
01v06a1951n
rank 3
O fi "minciuna istorica",
dar cei de azi vad ca sunt zone si sate unde casele dainuie si astazi pe acolo si sunt facute din acele vremuri. Case facute de toate comunitatile din zona ce in Muntenia si Moldova le-au topit ploile inca de atunci, fiind f. saracacioase uneori conststand doar intr-un bordei. Ori de erau vremuri asa de rele ptr. Transilvania si Banat, aceste case si sate intregi ar fi fost "topite" ca si cele din restul tarii. Carpatii erau ca si Zidul Berlinului intre cele doua Germanii. Unii prosperau altii nu prea.
profesoru
rank 3
Corect. Observații: Nu numai că în 1910 Transilvania, Banatul și
Bucovina erau cele mai sărace regiuni ale Austro-Ungariei (alături de Galiția), dar ele erau mai sărace și decat Vechiul Regat (Romania independentă)! Vechiul Regat era și mai urbanizat, numai Bucureștiul avea 340.000 de locuitori. In plus, bogăția Transilvaniei era concentrată in mainile maghiarilor și germanilor, romanii erau țărani săraci. Romanii erau doar 14% din populația Clujului.
https://3.bp.blogspot.com/-sobH6cLoKew/Wh7HiQvj4HI/AAAAAAAAI-k/9ZepxM2O7lkiXd3Bfv_cDwF6s_iApRcGwCLcBGAs/s1600/PIB%2BVechiul%2BRegat%2B%252C%2BTransilvania%252C%2BBucovina%252C%2BBanat%2Bsi%2BBasarabia%2B1910.jpg?fbclid=IwAR03_7v5kN-3wZuGoXbRayErpdUeF7kef3V-c63ojgIQyQSUfuLxeOv4Abc

............................ .......................... .......................... ........................ ...................... ....................... ...................... ..................... ....................... ...................... ................... ................... ......................... ........................... .......................... ..................... ...................... ........................ ...................... .................. ................... ..................... ..................... ................... .................... ........................... ...................... ........................ ....................... ................... ..................... ......................... ...................... .......................... ....................... ....................... ........................ ...................... ...................... .......................
cartophil
rank 5
Bun articolul. Ungurii ar trebui sa multumesca lui Dumnezeu ca
au norocul sa traiasca intre romani. Profita de bunastarea si bunatatea locuitorilor din aceste locuri. Sa ne aducem aminte cand ei erau majoritari. Cate nedreptati si crime nepedepsite s-au intamplat acum. Probabil ca ungurii ar reusi sa castige ceva credibilitate daca si-ar asuma greselile trecutului si si-ar cere scuze pentru ele. Spre exemplu daca si-ar asuma atrocitatile de la Ip si Traznea si si-ar cere scuze pentru ce au facut.
alphpha
rank 5
Și de ce
nu faceți o comparație cu Romania acelor timpuri, nu cu Austro-Ungaria ? Nu cred c-a spus cineva că romanii din Transilvania trăiau mai bine sau ca cei din Viena sau Budapesta, ci că trăiau mai bine decat romanii din Regat. Trebuie să fi fost o dezvoltare enormă a Banatului in cei 20 de ani de la Unire, dacă in 1938 plecau de aici 6 miliarde de lei și se intorceau 200 de milioane, nu ? De ce nu era la fel in Provinciile romanești ? Unde era Bucureștiul cand la Alba Iulia se construia Catedrala catolică in 1004 ?
oetzi
rank 5
Drept ii..
dar ca dupa ..regatul a schimbat toata administratia si-a trecut la rechizitionarea multor lucruri cu destinatia ..sud! Inclusiv marele Iorga a confiscat automobilul american din Timisoara care era folosit pt protocol...o bijuterie.Noa domnule Peiu de unde sunteti d-voastra ? Si ce doriti sa demonstrati ? Civilizatia n-a venit din sudul Balcanilor ci din vest ! Curentul a fost clar si se vede si astazi. Satele in primul rand si apoi orasele care poarta influenta vremii si a stilului..noroc a avut Bucurestiul cu regele Carol I , german si a arhitectiilor francezi adusi...ca de la turci ce era sa ramana! Articol tendentios si trist. Dar cu plecarea sasilor si svabilor care au reprezentat cea mai mare civilizatie a estului Europei cum ramane? Ce-au construit sasii cea mai mare concentrare de biserici fortarete din LUME , si ce gospodarii si organizare aveau te crucesti...gaseai asa ceva altundeva...noa domle peiu...lasa-ne ca sa te las...am citit ziarele vremii si pe la 1900 am gasit din zona mamei mele , strabunicul director de banca ,si celalat avea magazinul lui...si stiri si tot ce doreai sa stii..de ce dupa 1918 nu mai exista absolut nimic!!! Nimic nu poti sa gasesti ..nimic...dar pana atunci totul online...Lasa abureala.V-am citit multe articole dar asta e mai mult decat tendentios, este un atac la ardeleni intr-o zi in care ar trebui sa fie concordie. Asta e adevarul...
GeorgescuOpinie
rank 2
Noroc cu ardelenii care ne-au lasat fara rege.
@oetzi
In 1862 romanii ăștia sudici și moldoveni incercand să-și făurească o țară mai bună
aduc un rege și instaurează monarhia. Și incep cu chiu cu vai să iși facă o țară.
Ca să vină in 1945 un comunist cu guvernul lui de comuniști și gonesc și regee din țară. Nebunul cu guvernul lui comunisti care ii arată pistolul regelui Mihai ca să il facă să plece este Petru Groza și nu este valah sau moldovean.
Este ardelean. Acesta este cel care a alungat monarhia din Romania. El cu gașca lui de comuniști si spioni sovietici. Un ardelean este cel care ucide visul la care au muncit atata regățenii.
GeorgescuOpinie
rank 2
Eu cred ca era invers . . .
"Mergem la anul 1913… anul in care Romania se situa ca putere economică pe locul 11 și uitați-vă cine era după noi: Turcia, Suedia, Ungaria, Danemarca, Grecia, Portugalia, Finlanda, Norvegia. Aceste țări ne priveau de jos in sus. [...] Ce a făcut Romania de a ajuns acolo și cel fel de Romanie a avut acel rezultat extraordinar? O fașie de pămant, sub curbura Carpaților, fără Basarabia, fără Bucovina, fără Transilvania, fără Banat și fără o parte din Dobrogea, se urca pe locul 11 și surclasa atatea țări care, astăzi, sunt cu mult mai puternice decat noi."

Deci Ungaria era dupa Romania. Iar Transilvania era dupa Ungaria.
Deci, despre ce vorbim?

https://www.capital.ro/bnr-romania-era-acum-un-secol-inaintea-tarilor-nordice.html
mihai
rank 1
Ingamfarea ardeleneasca
Care catedrala la 1004 ?Cine a cosntruit-o, Consiliul judetean Alba din sec X ? E penibil.

Ardelenii au primit functii si putere de la administratia romaneasca de la Bucuresti dar sunt prea increzuti ca sa recunoasca asta.Primele sosele si cai ferate din Ardeal tot pe banii Bucurestiului s-au facut .
m.omiduta
rank 5
Iuliu Maniu
"Istoria ne-a invatat ca nu trebuie sa asteptatam nimic de la imparatii straini si de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri". Nu exista roman transilvanean care sa nu binecuvanteze Ziua de 1 Decembrie. 1 Decembrie 1918 este Ziua in care romanii transilvaneni au strigat "Noi vrem sa ne Unim cu Tara!" si s-au unit dupa 1000 de ani de dominatie straina. Incepand cu 1 Decembrie 1918, romanii din Transilvania si-au luat viata in propriile maini si au facut in acest loc gradina lor.
Te-o
rank 5
Felicitari dlui Peiu!
Cu minutiozitatea si tenacitatea sa,dl.Peiu scoate la iveala realitati confirmate,irefutabil,de date statistice,demoland minciuna propagandei maghiare a dezvoltarii Transilvaniei sub administratia ungurilor, dupa inepta impartire a imperiului habsburgic in doua regiuni administrative din 1867-1868.
A fost actul prin care habsburgii si-au semnat condamnarea istorica ce avea sa vina dupa razb,I mondial!
Acest articol merita sa fie difuzat si reluat in mass media romaneasca!
Imi aduc aminte de farsorul Boia care sustinea ca singura regiune unde administratia romaneasca a dovedit capacitatea de a o dezvolta este Dobrogea!
Citesc postari care lauda "bunastarea"ungurilor prin comparatie cu cea a romanilor!
Am fost in Ungaria in sate ascunse de marile artere rutiere
si am vazut saracie crasa!
Ungurii au fost indoctrinati sa creada ca o duc bine!
Propaganda maghiara beneficiaza de miliarde alocate de catre guvernul central!
Asa au fost sustinute financiar traduceri de false lucrari istorice ca cele ale unui Gabor(Dacians,Romans,Romanians)
prin care acesta incearca ,transpirand din greu,sa sustina ca romanii sunt...albanezi!
Lucrarea a fost tradusa in engleza si difuzata in lume!
Din fericire este atat de evident propagandistica incat nu a trezit atentia dorita de finantatori!
Boia,sustinatorul tezei maghiare a federalizarii Romaniei(tara cu peste 90% romani!)si a altor minuni demolizatoare a simbolurilor nationale,este citat de unguri in sprijunul teoriilor lor iredentiste!
Constat o lipsa grava a educatiei patriotice(nu patriotarde)in scoala romaneasca,in timp ce vecinii o intaresc!
Este suficient sa se introduca in toate teatrele nationale doua piese ,Apus de Soare si Vlaicu Voda cu obligatia scolilor de a aduce toti elevii sa le vada,ca si intensificarea studierii operei marilor scriitori patrioti ca Eminescu,Goga,Cosbuc etc etc.
Va asigur ca si emigratia,deseori nemotivata real ci mai mult ca urmare a unei psihoze mostenita din comunism,ar scadea substantial!Teo
alex-7
rank 5
Cum a fost Romania in 1938 si cum este acum.....(!!!)
"Dupa Marea Unire de la 1918 Romania avea un potențial economic foarte mare datorită noilor teritorii dobandite după terminarea Primului Război Mondial.
Datorită acestor teritorii anumite ramuri ale economiei au crescut foarte mult (ca potențial) fața de perioada antebelica astfel:
– suprafața agricolă a crescut de la 6.5 milioane hectare la aproximativ 14.5 milioane;
– fondul forestier a crescut de la 2.6 milioane de hectare la 7.4 milioane hectare;
– rețeaua feroviară a crescut cu peste 250% de la 4200 km la 11000 km;
– puterea anumitor industrii a crescut cu pană la 400% (industria chimică, electrică)
In perioada interbelică Romania a avut una din cele mai mari creșteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an).
Datorită rezervelor mari de petrol și investițiilor făcute in industria petrolieră, Romania se clasa pe primul loc in Europa și pe locul șase in lume din punct de vedere al producției de petrol (1936) și pe locul doi la productia de gaze naturale (1937).
Romania se situa de asemenea in primele locuri și la producția de aur, ocupand locul doi in Europa după Suedia.
In perioada 1938-1939 Romania iși putea asigura aproximativ 80% din necesarul intern de produse industriale, producand o cantitate mare de produse petroliere, locomotive, instalații petroliere, autobuze etc.
O mare realizare a industriei romanești au fost avioanele IAR 80 și IAR 81 care, la acea vreme, ocupau locul 3 in Europa, respectiv locul 4 in lume d.p.d.v. al vitezei și altitudinii."
mihai
rank 1
Sa nu uitam ca
Nici acum Transilvania nu e foarte dezvoltata. Bucurersti-ul si Ilfov-ul dau singure 28% din PIB.
Apoi vine Constanta si Iasi fiecare cu cate 7-8%

Din Transilvania doar judetele CLuj si Timis sunt performante , restul toate sunt pe minus si primesc subventii guvernamentale.Gasiti statistici peste tot.
Asta cu Transilvania cea dezvoltata e doar o legenda.
BRRC
rank 5
Domnul Peiu
ar trebui ca un ziarist echidistant ce este sa fi facut aceeasi comparatie vizavi de situatia din Regat .
Simple John 1
rank 5
To'arăși...
Romania a fost mereu la marginea imperiilor, inclusiv imperiul UE....Nu va putea spune niciodată Franței, Germaniei sau UK ce să facă la ei...
Romania a desființat toată industria și agricultura prin UE...A transformat fabrici și uzine in magazine alimentare, agricultura in proprietari care așteaptă să le dea statul subvenții pentru a-și cultiva pămantul.
Cultura FSN-istă, urmare a celei PCR-iste, a fost un fel de hamster mai cuminte și frumos decat șobolanul dinainte, dar tot șobolan. A distrus tot ce era, inclusiv voința de muncă in țară...
Au plecat mulți afară, au muncit, muncesc in continuare și nu sunt doar ciupercari, căpșunari, mulți au carte multă, bună, din Romania, au continuat studiile și acolo și sunt bine mersi.
Dar ii doare, de-aia votează...
Iar Romania trebuie să și construiască, nu doar să dea cu var...Din nou industria și agricultura, invățămantul...etc.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Te iubim.
Pribeagul
rank
Incitant si interesant articolul domnului Peiu, ca de obicei
Mai avem de lucru.
Cu toate gazele, petrolul, aurul, mineralele, padurea, muntii, dealurile, cimpiile si marea noastra suntem inca in urma Ungariei la PIB pe locuitor, la PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumparare, la...
Avem potential de dezvoltare, dar nu-l folosim inca. Este necesar ca intelectualii tarii prin scrisul lor sa-i trezeasca din amorteala pe conducatorii nostri, pentru a-i face constienti ca n-au cale de intoarcere: trebuie sa modernizeze si sa dezvolte tara! Au guvern, au presedinte, vor avea parlament, au criticat guvernarile trecute, acum n-au decit sa treaca la treaba. Alta cale pentru ei nu exista, ori modernizeaza si dezvolta tara, ori lasa rapid pe altii la conducere.
Stimati intelectuali ai tarii, stimati comentatori, faceti-i constienti pe conducatorii nostri de sarcina pe care o au. Sa nu ne trezim peste alti ani ca am batut pasul pe loc, iar tara s-a dezvoltat doar prin contaminarea de occident.
rothgross
rank
Extraordinarul oras Bistrita
Ieri am dat o tura prin Bistrita, orasul meu natal si cel in care mi-am petrecut viata, minus perioada studentiei.
Cred ca domnul ziarist era in Klagenfurt sau Tubingen cand a descris orasul Bistrita.
Iar faza cu efervescenta culturala incredibila e de mare angajament. Doar ca e total neadevarata.
In incheiere, vreau sa va anunt ca judetul BN e pe ultimul loc la salariul mediu pe tara.
Cat despre Adrian Muresan, recunosc ispasit ca nu am auzit de dansul, dar nu e imposibil sa fie de loc de prin zona.
Tegularius
rank
Andrei, nu Adrian
Stam cam slabut la cultura generala? ;)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Mure%C8%99anu

iulie 1848 - In toiul revoluției, scrie și publică in Foaie pentru minte, Inimă și literatură, imnul care il va face celebru: Un Răsunet (cunoscut sub numele Deșteaptă-te, romane), care devine marșul revoluționarilor romani din Transilvania, iar după 1989 - imnul de stat al Romaniei.
rothgross
rank
Fiti fara grija
Nu, ar fi culmea. In Bistrita avem 2 licee de top, Liviu si Andrei. Credeti ca ma sesizam altfel?
yoloBcool
rank
Sunt ardelean ... prin nastere si nu sunt de acord cu concluzia
Dar incerc sa fiu totusi echidistant. Din nefericire articolul nu ia in considerare ceea ce a generat cu adevarat socul ardelenesc de la Unire.
Socul delegatiei ardelene cand a venit la Bucuresti sa discute detaliile Unirii, nu a fost vis-a-vis de nivelul de trai din Regat, nu PIB-ul a fost cel care ia pus pe ganduri. Socul a fost cand au comparat viitoarea Capitala cu celelalte orase din fostul imperiu pe unde isi facusera ei studiile si unii isi faceau ... veacul. A fost o reticenta pentru ca in loc sa te asociezi cu o capitala europeana moderna si curata, sa te atasezi benevol la un oras mititel, murdar si corupt ce arata foarte mult ca o mahala turco-orientala.
E ca si cum, ai un vagon (Transilvania+Bucovina+Banat), bun/rau asa cum e el, si unde vrei sa-l atasezi? La o locomotiva moderna (Viena+Budapesta) si puternica sau la una mica, cu aburi (Bucuresti) care sta sa pice toata gramada intr-o mizerie de ulei si funingine? Asta e singurul regret ardelenesc, pentru ca limba nu era o problema pt ei nici intr-o parte nici in alta.

Dar eu, personal nu am regrete! Sper ca treaba sa mearga in sfarsit mai bine! La Multi Ani Romania!
Tickanistor
rank
Un biet orășel de provincie...
Să luăm cazul bietului oraș de provincie Arad. Avea școală de invățători in limba romană "Preparandia" din 1812 (acum 207 ani), teatru cu stagiune din 1817 (primul alături de cel din Oravița), conservator de muzică din 1833, bancă de economii și credite din 1840 (CEC-ul e din 1864), transport public din 1869, filarmonică din 1870 (in Arad, biet oraș de provincie au dat concerte Franz Liszt, Johann Strauss (fiul), Pablo de Sarasate (mare virtuoz al viorii și compositor romantic, super-star la vremea sa), Henryk Wiernawski (violinist polonez, idem); primul meci de fotbal se juca in 1899; din 1909 se făceau automobile la fabrica MARTA, prima fabrică de acest gen; in 1913 inaugura prima linie ferată electrificată din estul Europei (a opta din lume); societatea Astra a fost prima fabrică de vagoane ce mai făcea in timpul liber autocamioane, autobuze, autostropitoare, motoare cu benzină și gaz metan, mașini unelte de precizie avioane, da, avioane!), exista aeroport și fabrici de hartie, gaz, vopsele, mobilă (mobilă-mobilă nu din plăci aglomerate). Nu aveau internet și Facebook dar existau ziare, edituri, tipografii și multe ateliere de legătorie de artă, cinematografe. Cateva construcții "provinciale"(toate monumente de arhitectură ce pot fi vizionate rapid pe net): Cetatea Aradului (1783), una din cele mai valoroase din Europa, Primăria (1874), Teatrul (1874), Palatul Neumann (familia de evrei boemieini care a făcut cea mai mare fabrică de spirt-drojdie, alcool la prima generație, cea mai mare fabrică de textile ITA (UTA) la a doua generație pentru care a primit o bicicletă in’47) casa Neumann (unde stătea tovarășul Ceaușescu cand venea in vizită de lucru), Palatul Culturii (1912) și multe alte clădiri impozante valoroase de la baroc, rococo, neo-classic, istoricist, eclectic la secession (ba chiar și art nouveau). Există mai multe monografii scrise după ’90 unde găsiți date statistice ale evoluției economice și culturale. Ce s-a construit in ultima sută de ani: capitaliștii - fabrici de zahăr, vopsele, becuri. Comuniștii - textile, mecanică fină, sere, conserve, utilaje agricole, păpuși (prima din țară), ceasuri (idem), industrie alimentară, un mare export de populație de etnie germană care și-au luat lumea in cap de bine ce le mergea. Din 1990 pană azi (și acești 30 de ani se incadrează tot la suta ce a transformat covarșitor etc): totul e praf și pulbere, ruine babilonice. Clădiri de valoare (după 1918): cateva intre războaie, in stil cubist, neo-romanesc; in socialism: hotelul Astoria și… multe cartiere din beton. Vă las pe dvs. să apreciați cat de amărat era Aradul(mai mic ca Timișoara, Oradea, Cluj) acum 101 ani. După trei decenii capitalite, patru comuniste și trei de furtișaguri mulți gandesc că poate Slavici avea dreptate.
Tickanistor
rank
Un alt biet oraș de provincie….Timișoara
Să trecem peste faptul că a fost un oraș important al Evului Mediu. La Unire venea cu 72.556 de locuitori (Constanța 27.201, Craiova 51,404, Ploiești 56.000, Iași 75,000, iar București 341,000 – recensăminte din 1910 și respectiv 1912). Buuun... din 1718 avea fabrică de bere (cea mai veche din țară-trei secole!- iar berea se știe, e un semn al civilizației de la Sumer și egipteni incoace); 1728 canalul Bega, primul din Romania, in loc de autostradă la Viena; prima zonă industrială in 1732; din 1737 primul spital și din 1745 primul spital orășenesc (cu 24 ani inaintea Vienei și 34 inaintea Budapestei); 1760 primul oraș din monarhie iluminat cu lămpi; in 1771 apare primul "ziare.com" din Romania; 1854 primul serviciu telegraphic; primul oraș iluminat cu gaz din Romania in 1855 și primul iluminat stradal electric din UE in 1884; primul conectat la rețeaua mare de căi ferate in 1857 (București are linia cu Giurgiu din 1869); prima rețea de telefonie 1881; prima stație de salvare 1886; primele proiecții de film 1897; al doilea tramvai electric din țară (după București, jos pălăria!); prima hidrocentrală și multe, multe, palate, case impunătoare, biserici, poduri ș.a.m.d. Dar să nu uităm de Operă (in tradiția marilor capitale, proiectată de cei mai mari arhitecți ai momentului Helmer și Felmer), școlile, restaurantele și o viața modenă demnă de la "Belle Epoque". Pe bune, un biet oraș de provincie! După o sută de ani s-a reușit excelent implementarea PSD-ului (cm bun ex. Grindeanu), corupției, distrugerea și furtul (simultan) intregii industrii. Ei, ș-atunci te intrebi: unde o fi progresul acesta atat de lăudat? Să-l intrebăm din nou pe Slavici! Să nu comparăm nivelul de trai, dotările și serviciile sociale de acum 100 de ani cu cele de acum. Dezvoltarea unui oraș trebuie privită in acord cu vremurile și atunci, la Unire, Timișoara era un oraș modern.
Tickanistor
rank
Un alt oraș de provincie prăpădit …. Szeged
Citat: "Szeged și .., perlele regatului maghiar de odinioară, sunt azi niște orașe de talie medie, fără strălucire și cu iz provincial, care nu ar avea loc printre primele 10 orașe romanești." Ponegritul oraș, fără strălucire, este denumit "Orașul Soarelui" avand cele mai multe ore de soare din HU (stranie ironie cu "strălucirea"). In al treilea oraș din Ungaria găsim a doua Universitate ca mărime din țară, dar mai bună ca cea din Budapesta, fiind in top 500 mondial (locul 203-300) și in prima sută (loc 80-123) in topul European, unde ne-surpriză, universitățile noastre atat de bune altă dată nu sunt prezente. Are in palmares un premiu Nobel (prof. Albert Szent-Györgi,1937) și dă de lucru la 5.000 de persoane. Nu una, ci două autostrăzi trec prin Szeged, legandu-l cu Europa Centrală și Balcani (pe aici merg romanii in vacanță spre litoralul Adriaticii) iar designul orașului nu este prăfuit deloc, ci e făcut după principiile moderne din sec.XIX, cu bulevarde largi și clădiri frumoase, pentru că a fost reconstruit la cheie după catastrofala inundație din 1879, cand din peste 5.000 de case au mai rămas doar 265. Este locul de origine al ardeiului roșu (vestitul Paprika, vinovat și pentru Nobel) și al nemaipomenitului gulaș și romanii lasă la o parte naționalismul cand vine vorba de o mancare delicioasă. Salamul lor de Sibiu este salamul de iarnă Pick (tăt din Szeged) fabricat din 1869, cunoscut și păpat pe plan mondial. Spitalul poate nu e la fel de bun ca cel din Bistrița, dar foarte mulți din zona de vest merg acolo la tratament, operații, analize și il laudă pană peste poate. Catedrala, a patra ca mărime din țară, are o piață mare cat cea de la San Marco din Veneția (12.000 mp) unde se ține tradiționalul Festival de teatru in aer liber din 1931. Călătorule grăbit nu-l ocoli, ci judecă la un blid de gulaș cat de prăpădit este Seghedinul.
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor