Strategia de Dezvoltare: circumstante si primejdii

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Marti, 09 Februarie 2016, ora 07:17
3086 citiri

Existenta unei strategii de dezvoltare este pe agenda publica de mai mult timp. Desi Romania a redus decalajul PIB/locuitor fata de media UE (de la sub 25% la peste 55% in cca 15 ani), asteptarile sunt mari, oamenii fiind mai bine informati si exigenti, iar PIB/locuitor este de pus in relatie cu distributia veniturilor si dimensiuni calitative.

Persista o deprimanta subdezvoltare a spatiului rural, sunt minusuri flagrante in educatie si sanatate; deturnarea resurselor publice este masiva. Se profileaza si "capcana venitului mediu", dificultatea de a depasi statutul de periferie economica.

Intervin si aspecte de securitate nationala, de robustete a economiei/societatii in vremuri tulburi. Guvernul actual nu este primul care isi propune o gandire strategica. Si exista documente programatice trimise la institutiii europene - ex: programe de convergenta - ce contin elemente de strategie.

Dar este nevoie de o abordare mai rotunda, care sa aiba in vedere elemente cunoscute si mai putin cunoscute ale procesului de dezvoltare, care sa evite clisee si primejdii in calea actiunii publice. Mai jos sunt exprimate cateva ganduri privind o asemenea strategie.

1. Demersul nu trebuie sa fie ghidat de convingerea ca lucrurile sunt simple, ca strategia poate fi elaborata cat ai bate din palme, singura provocare fiind de a convinge elite politice, grupuri sociale si mediul de afaceri de "marele adevar".

Aici usor se poate verifica zicala "graba strica treaba". Sunt reforme structurale absolut necesare, greu de contestat, dar formularea concreta nu este adesea simpla. Sa nu se manifeste trufie intelectuala pornind de la clisee si hipersimplificari.

O strategie nu se poate rezuma la teze de bun simt economic, gen trebuie sa acumulam capital, sa sprijinim educatia si cercetarea, sa reformam administratia publica etc. Acestea sunt mai degraba deziderate decat mecanisme si procese ce dau viata unei strategii.

2. Schimbarea, dezvoltarea sunt cu atat mai dificile cu cat reclama o alta functionare institutionala - o modificare de cultura institutionala, care sa ajute si lupta impotriva coruptiei, grija fata de resursele publice.

3. Dezvoltarea inseamna sa folosesti si sa invingi pietele. Deschiderea economiei, mecanisme de piata trebuie combinate cu politici care sa creeze avantaje competitive noi. Este o lectie a istoriei economice, ilustrata si de experienta UE.

4. Strategia trebuie sa combine zona macro cu cea a reformelor structurale. De pilda, o reforma a salarizarii este o grija mai veche si trebuie facuta. Dar aceasta reforma trebuie sa tina cont de putintele bugetului public. Politicile publice trebuie sa apere stabilitatea economica.

5. Nu este usor sa faci o strategie de dezvoltare in conditiile globalizarii, deschiderii cvasi-totale a economiei, apartenentei la UE - care te obliga sa aplici regulile "pietei unice".

6. Intervin viziuni, filosofii economice diferite. Una, intr-o versiune extrema, vede piata drept factotum; alta viziune reclama interventia puternica a statului in economie. Economia libera hraneste spiritul antreprenorial si inovatia, dar exista, in acelasi timp, imperfectiuni ale pietelor, asimetrii, abuzuri de pozitii dominante, distributie de venituri si resurse, toate pot afecta negativ textura sociala.

7. Intr-un spatiu liberalizat in profunzime cum este UE, efecte de aglomerare si asimetrii puternice favorizeaza organizatiile, firmele, statele mai puternice. De aceea, o parte mare din bugetul UE este dedicata politicii de coeziune. Dar aceasta politica nu poate reduce decalaje de dezvoltare in mod decisiv, rapid. Nu intamplator se manifesta un sindrom de reafirmare a intereselor nationale in interiorul UE (si pe fondul crizei economice).

8. Avem o forta scazuta a capitalului autohton si sectoare cheie din economie sunt dominate de grupuri internationale. Strategia trebuie sa aiba in vedere aceasta situatie.

9. O strategie nu poate aparea in afara unei realitati sociale si politice. Chiar daca ar beneficia de contributia unor minti sclipitoare, o strategie nu poate sa nu intre in "atelierul" dezbaterilor publice, nu poate fi decretata.

10. Formularea si aplicarea Strategiei trebuie sa tina cont de "economia politica" a reformelor, deoarece afecteaza interese statornicite, ce pot opune rezistenta la schimbare; reformele nu au cum sa ignore impletirea de interese - observabile in modul in care functioneaza intreprinderi de stat, aparatul birocratic al statului, retelele de rente in economie.

11. Exista primejdia de a lovi efortul de elaborare a Strategiei prin zgomot si propaganda electorale. Dincolo de riscul unei iesiri premature cu o schita de strategie (care sa nu fie un document analitic solid), lansarea grabita a unei dezbateri publice in plina campanie electorala prezinta un alt risc major: Strategia ar deveni obiect de campanie electorala, de propaganda.

Intelept este ca un document serios, care cere timp pentru a fi elaborat, sa primeasca feedback competent, dupa care sa fie examinat de principalii actori sociali si politici. Se poate ajunge la un numitor comun ca viziune si directii de actiune. Guvernul Ciolos ar putea lasa o mostenire pretioasa guvernului care va rezulta din alegeri, altor guverne.

12. Diferente de viziune exista la nivelul partidelor politice, in masuri pe care le sustin. Insa,= pe chestiuni mari se poate realiza un numitor comun relevant.

De aceea, este bine, pe baza Strategiei, sa se ajunga la un "Pact pentru Dezvoltare", care sa priveasca prioritati investitionale, infrastructura de baza, educatia si sanatatea, dezvoltarea spatiului rural, combaterea evaziunii fiscale si risipei banului public, rolul capitalului autohton, politica demografica, digitalizare etc.

13. Strategia trebuie sa se ocupe de probleme care sunt ignorate de asociatii ale cercurilor de afaceri (precum Coalitia pentru Devoltarea Romaniei). Este vorba de abuzuri de pozitii dominante pe piete (inclusiv in industria farmaceutica), practici rele (inclusiv in domeniul utilitatilor publice), finantarea dezvoltarii (crearea de pilda a unei banci de dezvoltare si capitalizarea mai buna a CEC), evaziune fiscala si evitare de plata a impozitelor (vezi preturi de transfer), concurenta neloiala, protectia mediului etc.

Profiturile unor firme nu inseamna automat dezvoltarea unei tari. Iar politica economica a unei tari trebuie sa serveasca interesele tuturor, chiar avand obsesia alocarii bune a resurselor, a competitivitatii.

14. Strategia pentru Dezvoltare ar fi legata organic de foaia de parcurs privind aderarea Romaniei la euroarie. Tot mai multi sunt cei care inteleg si la noi ca, fara a exista o masa critica de convergenta structurala, fara ca euroaria sa-si schimbe mecanismele de functionare (sa devina viabila), aderarea este mai mult decat hazardata ca obiectiv.

O strategie de dezvoltare implica convergenta cu economii avansate si de aceea ea este legata de Foaia de Parcurs cu un cordon ombilical. Despre o foaie de parcurs vorbim de ceva timp si foarte putin s-a realizat in acest scop. Cei care se ocupa de Strategie are sens sa lucreze simultan si la Foaia de Parcurs. Dar strategia de dezvoltare trece dincolo de ce inseamna o foaie de parcurs. Fiindca, oricat am fi de loiali Proiectului European, nu stim ceva fi peste, sa zicem, zece ani, in timp ce Romania este intr-o alta logica de dainuire.

15. Europa este in cea mai dificila perioada de dupa caderea Zidului Berlinului. Exista multa volatilitate si incertitudine pe plan international, lumea are conturul unei mari dezordini. Perspectiva poate deconcerta pe multi: crestere economica anemica in mare parte din lumea industrializata, somaj ridicat mai ales printre tineri, progres tehnic ce ameninta multe locuri de munca, supraindatorare publica si privata in numeroase economii, politici neconventionale etc.

Exista riscuri geopolitice accentuate, haos in vecinitatile Uniunii, socul migrantilor etc. Aceste circumstante ingreuneaza formularea si aplicarea unei strategii de dezvoltare, care are si menirea de a intari robustetea economiei in vremuri atat de dificile.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Primăria din Bârlad, aroganță pe bani publici: Cumpără un espressor de cafea de 8.000 de lei, cu comandă vocală
Primăria din Bârlad, aroganță pe bani publici: Cumpără un espressor de cafea de 8.000 de lei, cu comandă vocală
Consilierii locali din Bârlad au votat în unanimitate un proiect inițiat de autoritatea locală pentru achiziționarea unui espressor în valoare de 8.000 de lei, cu toate că pe piață există...
Orban, despre posibilitatea ca USR PLUS să se întoarcă la guvernare cu Cîțu premier: „Cea mai mare minciună. Sunt pe trend ascendent de când au trecut în opoziție”
Orban, despre posibilitatea ca USR PLUS să se întoarcă la guvernare cu Cîțu premier: „Cea mai mare minciună. Sunt pe trend ascendent de când au trecut în opoziție”
Președintele PNL Ludovic Orban a declarat joi, 16 septembrie, că nu crede în varianta ca USR PLUS să se întoarcă la guvernare cu Florin Cîțu ca premier și subliniază că formațiunea...
Sursa: Ziare.com