Economiștii, avertisment legat de rezultatele la prezidențiale. Ar putea arunca România într-o criză: „Oamenii nu mai vor pomeni, vor soluții”

Economiștii avertizează că rezultatele alegerilor prezidențiale a putea avea un impact dezastruos asupra țării noastre, și implicit o criză economică ar putea afecta poporul român. Faptul că au fost deja luate niște decizii greșite pe parcursul anului, asta garantează faptul că în 2025 vor trebui luate măsuri mai dure care să țină economia pe linia de plutire, spun experții din domeniu.

Românii sunt puși în fața unor alegeri importante, care vor conta extrem de mult pentru direcția României. Anul acesta, inflația țării a ajuns să fie cea mai mare din UE, iar la capitolul datorii, România nu dă semne de redresare, ba din potrivă. Așadar, economia pare că a încetinit, lucru ce putea fi evitat, potrivit specialiștilor. Aceștia vorbesc despre o situație gravă, care nu va atrage după sine decât măsuri de austeritate, care nu vor fi ușor acceptate. De asemenea, ei nu exclud posibilitatea intrării într-o recesiune și creșterea impozitelor și taxelor.

„Suntem sub imperiul recordurilor negative. Avem cea mai mare datorie publică din istoria recentă, peste 850 de miliarde de lei. Avem cel mai mare deficit bugetar din istorie, peste 25 de miliarde de euro în aceste momente și avem cea mai mare sumă împrumutată vreodată de România într-un singur an, 47 de miliarde de euro în acest an. Situația este atât de gravă, încât este nevoie de măsuri dure de austeritate în anul viitor. Sunt foarte curios în ce măsură viitorul președinte își va asuma rolul de mediator între mediul de afaceri și autoritățile publice, viitorul Guvern în tentativa de a găsi soluții alternative la creșterea taxelor și impozitelor, măsură care devine iminentă în actualul context economic și care ar putea duce economia românească în recesiune”, a declarat Adrian Negrescu, economist, pentru Ziare.com.

Efectele datoriilor pe care România le-a acumulat. Ce s-ar putea întâmpla

De asemenea, acesta a spus că dacă decidenții se vor juca din nou de-a politica și vor continua să discute cu totul și cu totul altceva decât despre economia reală, totul se va duce în 2025 de râpă și cu toții vom avea de suferit din lipsa de acțiune, de activitate a viitorilor politicieni. Mai mult, odată cu anul 2025, finanțarea statului român va avea și ea probleme, fiindcă România, deși și-a asumat reforme, nu a reușit să atragă decât foarte puțini bani europeni.

„România nu a mai încasat fonduri europene din PNNR încă din 2023. Suntem la jumătatea programului PNNR și noi nu am atras decât maxim 9 miliarde de euro din 28 de miliarde prevăzuți în acest plan național de reforme stabilit cu Bruxelles-ul. Dacă nu vor găsi soluții ca împreună cu noul Guvern să-și asume reformele trecute în PNNR mi-e teamă că acest PNNR va deveni un plan național de reforme ratate, iar finanțarea statului român va avea de suferit. Și în momentul de față statul român ia bani din alte sectoare, din alte capitole bugetare pentru a finanța investițiile din PNNR, mai ales din împrumuturi, pentru că din păcate n-am reușit să atragem bani europeni. De ce? Pentru că nu am făcut reformele asumate în acest program pe care nimeni nu ni l-a impus, noi ni l-am asumat în speranța că vom moderniza această țară”, a adăugat economistul.

Ce se așteaptă de la viitorul președinte

Experții se așteaptă de la viitorul președinte al țării să ofere practic șansa unui predictibil, mai ales din punct de vedere fiscal, având în vedere cifrele îngrijorătoare. Nu în ultimul rând este așteptată și o viziune a lor legată de modul în care poate fi salvată situația economică a României.

De exemplu, victoria lui Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor a dus la scăderea indicilor bursieri, lucru îngrijorător, care în continuare poate fi dictat de ceea ce se întâmpla în politică.

„Sper să trecem de la vorbe la fapte din punct de vedere al deciziilor administrative, iar viitorul președinte să fie mai mult decât un simplu actor pe scena politică și sperăm să fie un om implicat, care împreună cu o echipă de experți, și suntem curioși cine sunt experții care îi consiliază pe acești 2 candidați, să ne ofere practic șansa unui predictibil, mai ales din punct de vedere fiscal. Este nevoie ca cei 2 candidați în această perioadă, având în vedere îngrijorările investitorilor, marcate de scăderile ample de pe bursa de valori București, de creșterea cotațiilor dobânzilor la care se împrumută statul român, este nevoie ca cei doi candidați la președinție să îți manifeste public susținerea pentru economia românească, pentru măsurile de reformă, pentru cadrul fiscal aprobat ieri de către Comisia Europeană, angajamentele legate de reducerea deficitului și menținerea proiectului PNNR în actualele condiții”, a conchis Adrian Negrescu.

Promisiunile din sectorul economic făcute de Călin Georgescu

Deci, în continuare piețele sunt volatile, iar turul al doilea al alegerilor prezidențiale de pe data de 8 decembrie pot avea un impact major. Economistul Christian Năsulea a vorbit de asemenea de un pericol major, având în vedere incertitudinea și neîncrederea multor români în candidatul Călin Georgescu, care a făcut de-a lungul campaniei mai multe referiri la direcția economică pe care ar trebui să o aibă țara condusă de el.

„Din reacțiile pe care le vedem din afara țării, atât din vest, cât și din est este foarte clar că această direcție, dacă vom vorbi de președintele Călin Georgescu nu va fi o constantă cu direcția pe care țara noastră a avut-o până acum. Dacă vorbim și de o ușoară reajustare, este menit să producă șocuri în economie, să ducă la cel puțin creșterea nivelului de îngrijorare a investitorilor la amânarea sau anularea anumitor investiții, la schimbarea profilul economic al țării, ceea ce va însemna pe termen mediu și lung probabil pierderi de locuri de muncă și reajustarea capacității economiei românești de a fi productivă”, a declarat Christian Năsulea, pentru Ziare.com.

Acesta a mai explicat faptul că acest candidat surpriză și-a făcut campanie electorală pe seama unor promisiuni care nu țin de rolul președintelui și lucruri care dau denotă că are planuri care se extind dincolo de prerogativele pe care le are un președinte. De exemplu, ideile sale variază de la modificarea statului proprietății private, la modificarea fiscalității, a modelului socio-economic, până la distributism și suveranism, termeni cu care românii nu sunt familiarizați.

„Asta creează o multitudine de probleme. El spune extrem de multe lucruri în programul electoral, care sună bine pentru aproape toată lumea din spectrul politic. Are de toate pentru toți. Vorbește de acapararea mijloacelor de producție, cumva ia o filă din capitalul lui Marx sau din manifestul comunist, pentru că e un lucru care sună foarte bine și merge până în extrema cealaltă în care se vorbește despre un stat minimal, despre o reformare majoră a modului în care funcționează administrația publică, lucru care sună foarte bine pentru oameni care nu-l plac pe Karl Marx. Programul lui e ca horoscopul, indiferent de ideile cu care rezonezi, vei găsi ceva în ziua respectivă cu care să-i dai dreptate”, a spus profesorul de economie mondială.

În concluzie, după greșelile făcute în anul 2024, și numai, în 2025 va fi nevoie de o corecție, în așa fel încât economia să aibă o continuitate și să nu se ajungă la lucruri și mai dezastruoase. Chiar dacă situația nu va fi una roz, specialiștii au afirmat că într-adevăr românii vor schimbări în 2025.

„Pentru că anul acesta au fost luate multe decizii greșite de către coaliția aflată la guvernare, în ideea că vor fi date în continuare pomeni, vor fi făcute lucruri în așa fel încât să asigurăm o continuitate. E foarte important să facem investiții, dar creșterile de pensii și salarii aduceau și mai multă inflație. Noi am avertizat de dinainte că oamenii nu mai vor pomeni, vor soluții. Practic partidele care au guvernat au fost penalizate sever de către alegători. O să pierdem România cum am pierdut Ungaria, este ceea ce m-au întrebat partenerii din afară. Nu am știut ce le spun colegilor și cum va arăta viitorul”, a conchis Christian Năsulea.

Inclusiv Comisia Europeană a trimis o somație către Guvernul României în legătură cu „măsurile de corecție” ce vor urma. Așadar, dacă acestea nu vor fi aplicate, conform promisiunilor vor fi oprite procedurile de absorbție a fondurilor noi. Prin urmare, anul 2025 vor fi introduse cel mai probabil măsuri ca: majorarea impozitului pe salariu/venit de la 16% la 20% și a celui pe dividend la 10%, majorarea taxelor și impozitelor pe bunuri și proprietăți și majorarea TVA sau introducerea cotei progresive de impozitare.

Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal): „Politicile economice pot fi mai mult sau mai puţin bune. Aceasta nu înseamnă să se renunțe la democrație”

Politicile publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se renunţe la democraţie,...

Christine Lagarde a pus ochii pe economiile europenilor. Șefa BCE propune un standard european de economisire

Christine Lagarde propune un set standardizat de produse de economisire la nivelul Uniunii Europene, care să poată astfel contribui la alimentarea unei viitoare piețe unice de capital. Este...