Romania participa la crearea unui nou tip de reactor nuclear. Dar asta nu ne va asigura energia necesara prea curand

Nuclearelectrica a semnat cu Consortiul Falcon un memorandum in vederea dezvoltarii unui tip inovator de reactor nuclear.

Din Consortiul Falcon fac parte: agentia italiana ENEA, societatea Ansaldo Nulceare (tot din Italia) si Institutul de Cercetari Nucleare (ICN) de la Mioveni. Specialisti de la fiecare dintre aceste entitati vor coopera cu cei ai Nuclearelectrica SA - care administreaza centrala nucleara de la Cernavoda - in vederea crearii unui model de reactor numit Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator (ALFRED).

Odata dezvoltata si testata, aceasta noua tehnologie nucleara - numita de specialistii in domeniu "de generatia a IV-a" - ar urma sa permita exploatarea mult mai eficienta a resurselor de uraniu si sa creasca gradul de securitate nucleara.

"La nivel global, sunt putine state care dezvolta noi tehnologii nucleare, Romania fiind unul dintre acestea, iar proiectul ALFRED fiind considerat la nivel international o tehnologie promitatoare de ultima generatie.

Este un proiect complex, cu multe beneficii de tehnologie, securitate, economicitate, pe care ne dorim sa il vedem in exploatare comerciala in cat mai multe state dupa finalizarea proiectului.

Cooperarea pentru dezvoltarea acestui proiect este esentiala, iar acest MoU (memorandum de intelegere - n.red.) este o dovada a responsabilitatii si implicarii industriei nucleare romanesti, per total, in dezvoltarea programului nuclear si in oferirea unei solutii inovatoare la nivel international", a transmis directorul Nuclearelectrica, Cosmin Ghita, prin intermediul unui comunicat postat pe 7 octombrie pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

Va mai trece, insa, multa vreme pana cand tehnologia sa fie utilizata in productie. Memorandumul semnat la inceputul lunii octombrie va permite, potrivit informatiilor comunicate de Nuclearelectrica, doar "schimbul de informatii si date cu privire la tehnologia reactoarelor cu neutroni rapizi, folosind ca agent de racire plumbul topit, coordonarea activitatilor de cercetare, contributia in natura in functie de expertiza si capabilitatile fiecarei parti, studiile si analizele realizate independent de fiecare parte cu scopul optimizarii acestora, precum si planificarea cadrului necesar pentru a pregati activitatile demonstrative".

Abia dupa ce toate aceste etape vor fi parcurse si doar daca rezultatele obtinute in urma cercetarilor vor fi satisfacatoare, s-ar putea lua in calcul utilizarea noii tehnologii in productia de energie nucleara.

Romania se implica in cercetare, dar nu e in stare sa isi construiasca reactoare

Semnarea de memorandumuri privind cercetarea este o practica curenta in industria nucleara. Spre exemplu, in primavara acestui an, Nucleareletrica a semnat un memorandum si cu NuScale Power, care promoveaza o tehnologie pe baza careia se pot construi reactoare modulare mici (SMR).

Astfel de memorandumuri ofera tarii noastre acces la informatii complexe despre diverse tehnologii nucleare inovative si ii confera chiar posibilitatea de a participa la cercetare.

In schimb, memorandumurile nu reprezinta o garantie a faptului ca Romania isi va construi vreodata altfel de reactoare decat cele de tip CANDU, din care are deja doua, la Cernavoda.

Marea problema a tarii noastre este, de fapt, tocmai ca nu reuseste sa isi construiasca si alte reactoare de tip CANDU. Desi s-au facut numeroase incercari, pana la acest moment, Romania nu a reusit sa identifice o firma partenera care sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

Marea problema este ca - pe langa energia produsa din carbune si surse hidro - cea nucleara este de baza pentru alimentarea tarii. Iar in 2026, unul dintre cele doua reactoare functionale (mai exact reactorul 1) de la Cernavoda va fi oprit, pentru o perioada de 2 ani, pentru retehnologizare.

In acea perioada, in loc sa livreze pana la 1.400 MW pe zi, ca in prezent, centrala de la Cernavoda va mai asigura doar 700 de MW pe zi. Iar cand - din varii motive - si reactorul 2 va fi oprit pentru reparatii, centrala nu va mai livra nimic. O astfel de situatie ar putea fi dezastruoasa, mai ales daca ar aparea, sa spunem, in cursul unei ierni geroase.

Din informatiile Ziare.com, pana la acest moment, Romania nu a stabilit de unde isi va procura energia de care are nevoie dar pe care, in intervalul 2026-2028, nu o va mai primi de la centrala nucleara de la Cernavoda.

Veste bună pentru șoferii de mașini electrice! Google Maps anunță noi funcții

Google Maps a anunțat introducerea unor noi funcții, dedicate în special utilizatorilor de mașini electrice. Îmbunătățirile vizează facilitarea accesului la informații despre stațiile...

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...