Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Marti, 23 Aprilie 2024, ora 09:04
974 citiri
Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in care deficitul guvernamental a explodat, conform cifrelor publicate de Eurostat

Astfel, majoritatea statelor membre au raportat deficit guvernamental în 2023, cu excepţia Ciprului, Danemarcei (ambele cu surplus de 3,1%), Irlandei (1,7%) şi Portugaliei (1,2%). Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). De altfel, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

În cazul României, datele Eurostat arată faptul că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB.

Ieri, Risco.ro a anuntat ca Eurostat a publicat şi datele privind datoria guvernamentală. Conform acestor date, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 81,7%, de la un nivel de 83,4% în ultimul trimestru din 2022.

Cele mai îndatorate tările membre sunt Grecia (161,9%), Italia (137,7%), Franţa (110,6%), Spania (107,7%) şi Belgia (105,2%), la polul opus, cel mai scăzut raport datorie-PIB înregistrându-se în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%) şi Danemarca (29,3%).

România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB).

Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate la începutul anului de Ministerul Finanţelor arată că execuţia bugetului general consolidat pe anul 2023 s-a încheiat cu un deficit de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022.

Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 13,3% de la an la an, pe fondul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 611,35 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13% comparativ cu anul precedent, menţinându-şi ponderea la nivelul de 38,6% din PIB. 

Cu alte cuvinte, desi a impus taxe mai mari populatiei, ca sa-si acopere cheltuielile, dintre care o parte importanta inseamna salariile celor circa 1,3 milioane de angajati ai statului si pensiile speciale, fara contributivitate,

Guvernul s-a dovedit ori rau intentionat, ori incapabil de a reduce cheltuielile publice (in special cele enuntate mai sus), ca si numarul urias de angajati ai statului (mai multi decat Polonia, tara cu populatie mai mult decat dubla fata de Romania), mai ales ca urmeaza alegerile in acest an si partidele de la Putere mizeaza pe votul angajatilor publici, ca si a unor categorii favorizate.

Quarterly Report - Editia 4

Ocupate să finanțeze Guvernul, băncile autohtone nu răspund nevoii de finanțare din ce în ce mai mare a companiilor
Ocupate să finanțeze Guvernul, băncile autohtone nu răspund nevoii de finanțare din ce în ce mai mare a companiilor
Deși cererea de credite este din ce în ce mai mare, atât din partea companiilor, cât și a populației, băncile autohtone au relaxat semnificativ standardele de creditare în prima parte a...
Pe măsură ce dezvoltă mașini electrice, francezii de la Citroen vor face și mașini clasice, pe benzină
Pe măsură ce dezvoltă mașini electrice, francezii de la Citroen vor face și mașini clasice, pe benzină
Citroen este pe cale să atingă o cotă de piață europeană de 5%, a spus CEO-ul Thierry Koskas, în timp ce marca Stellantis se pregătește să revizuiască majoritatea gamei sale în anul...
#economie , #economie politica