La 3 noiembrie 2020, in Statele Unite ale Americii se vor organiza alegerile
generale, in urma carora se voteaza noi membri in Congres si, cel mai
important, presedintele SUA. Principalii candidati pentru Casa Alba sunt Donald
Trump, presedintele in functie, si Joe Biden.
Anul acesta, contextul epidemiologic a determinat o multime de state
americane sa incurajeze, prin intermediul legilor, votul prin posta. Insa, aceasta
modalitate de vot a fost criticata de presedintele Donald Trump, pe motiv ca ar
facilita fraudarea voturilor, acesta demarand, totodata, actiuni ce vizeaza
restrictionarea votului prin posta.
Sondajele nationale, elaborate la data redactarii acestui raport, indica sanse
mai mari de 50% in favoarea schimbarii administratiei de la Casa Alba, intrucat,
in medie, democratul Biden se afla, cu peste 10 puncte procentuale, inaintea
lui Trump. Totodata, in cursa pentru locurile din camerele Congresului,
americanii si-au exprimat suportul pentru democrati, care se mentin la peste 7
puncte procentuale in fata republicanilor.
Acuratetea sondajelor si increderea publicului in ele raman subiecte deschise.
Pe de-o parte, efectele pandemiei COVID-19 denatureaza procesul electoral,
aducand incertitudini de natura tehnica, dar si comportamentala, a votantilor,
avand, deci, influenta asupra corectitudinii sondajelor. Pe de alta parte, dupa
victoria surpriza a lui Donald Trump, in noiembrie 2016, metodologia de
realizare a sondajelor a avansat.
Cu toate acestea, pietele financiare incearca sa anticipeze influenta viitoarei
configuratii de putere de la Washington D.C., fie ea republicana sau
democrata, asupra activitatii economico-financiare din Statele Unite. Recent,
pe pietele instrumentelor de datorie, preturile obligatiunilor cu maturitati de
10 ani, respectiv de 30 de ani, s-au redus, majorand randamentele pana la
nivelurile inregistrate in iunie 2020, intrucat se anticipeaza o redresare
sustinuta a economiei americane.
De asemenea, perspectiva unui Congres si a unei administratii prezidentiale
democrate aduce claritate, in randul investitorilor, nu doar in ceea ce priveste
aprobarea unui nou plan de stimulare a economiei americane, dupa alegeri, dar
si in ce priveste fluidizarea procesului bugetar, la nivel federal.
Prin acest raport, ne propunem sa prezentam principalele politici propuse de
cei doi candidati la presedintia SUA, ce ar avea un impact asupra activitatii unor
sectoare de activitate cuprinse in indicele bursier S&P 500. La final, vom
expune, sumar, evolutiile recente ale altor state de pe glob, fie in relatia lor cu
SUA, fie de sine statatoare.
Asadar, acest raport expune fapte si opinii generale vehiculate pe piata
financiara si in presa internationala. In consecinta, raportul nu este si nu
trebuie sa fie interpretat ca o recomandare de investitie din partea Tradeville.
In eventualitatea in care Joe Biden va castiga un mandat la Washington D.C.,
America ar putea vedea schimbari presupus radicale, insa localizate asupra
anumitor probleme cheie cu care se confrunta Statele Unite. In privinta altor
teme majore, politicile adoptate de Biden sunt similare, in fond, cu politicile
promovate de Trump, chiar daca ele nu coincid, in forma.
Anumite banci de pe Wall Street vad in victoria lui Biden un motiv de evolutie
pozitiva a bursei americane. Totodata, in speranta lansarii oficiale a vaccinului
impotriva COVID-19, bancile estimeaza o crestere a ratei de dobanda de
politica monetara in mai putin de patru ani si o apreciere a dolarului american,
pe piata valutara, datorita redresarii economice si a presiunii inflationiste.
Desi Joe Biden propune cresterea impozitelor pentru corporatii si pentru
indivizii instariti, eliminand masurile fiscale promulgate de Trump, in 2017,
anumite banci de pe Wall Street opineaza ca Biden s-ar vedea nevoit sa
renunte la aceasta masura, in conditiile in care provocarea cea mare sta in
redresarea economica. Alte institutii financiare de pe Wall Street vad aceasta
masura ca o buna premiza de scadere a bursei americane. In contrast,
atitudinea lui Trump in favoarea relaxarii fiscale ramane invariabila.
In privinta companiilor de tehnologie a informatiei, Joe Biden si Donald Trump
au atitudini similare. Joe Biden propune reglementari antitrust mai stricte
pentru gigantii tehnologiei, laolalta cu masuri de protectie a datelor cu caracter
personal, precum si eliminarea protectiei legale care nu responsabilizeaza
platformele de socializare in privinta continuturilor false postate de catre terti
pe acestea. De asemenea, Donald Trump are intentii asemanatoare, urmarind
limitarea influentei companiilor Big Tech.
In materie de sanatate, ambii candidati trebuie sa continue eforturile
impotriva raspandirii infectiei cu Sars-Cov-2. Presedintele Trump sprijina, prin
alocarea a 10 mld. USD, demersurile necesare pentru producerea unui vaccin
impotriva virusului, totodata anuntand ca grupul de lucru dedicat combaterii
raspandirii virusului si-a orientat actiunile catre sporirea sigurantei si a
redeschiderii SUA catre lume. In schimb, Biden doreste teste COVID-19 gratuite
pentru americani si elaborarea unui program de depistare a contactelor intre
persoane, la nivel national. In privinta asigurarii de sanatate, Trump sustine, in
continuare, revocarea Obamacare, in timp ce Biden critica intentia
presedintelui si sprijina programul. Totusi, ambii candidati favorizeaza
importarea de medicamente produse in Canada, la costuri mai mici decat in
SUA, in scopul reducerii preturilor acestora.
Politicile energetice difera profund. Joe Biden propune investirea a 2 trilioane
USD in energia verde, sustinand interzicerea forarilor in scopul extragerii de
petrol si gaze naturale pe terenurile publice, dar si reangajarea SUA in Acordul
de la Paris din 2015. De asemenea, Biden va sprijini productia de automobile
electrice. Donald Trump, in schimb, incurajeaza productia energetica din surse
non-regenerabile, sporind exploatarile de petrol si gaze si eliminand anumite
masuri de protectie a mediului.
Desi promisiunile lui Trump vizavi de infrastructura, promovate in campania
din 2016, nu s-au materializat, acesta sustine ca in al doilea mandat va face
eforturi pentru a investi in infrastructura. Pe de alta parte, Biden vede
infrastructura ca pe o prioritate timpurie in cursul mandatului sau, conectand
dezvoltarea acesteia la planul sau de tranzitie catre o economie verde. Punctul
comun al ambilor candidati, atat aici, cat si in privinta altor probleme, este
crearea a numeroase locuri de munca si sustinerea productiei de bunuri si
servicii pe teritoriul SUA.
In privinta sectorului financiar-bancar, republicanii sustin in continuare un
regim lax de reglementare al bancilor, pe cand politicile lui Biden nu sunt atat
de clare in acest sens. De-a lungul timpului, Biden si-a schimbat opiniile in ceea
ce priveste Wall Street, mentionand ca regreta anumite voturi acordate, ca
senator, in favoarea bancilor. Totodata, pentru banci, exista riscul ca acesta sa
numeasca in pozitii cheie ale administratiei sale persoane cu atitudini ostile fata
de Wall Street, precum democrata Elizabeth Warren. Pe acest subiect, un alt
punct de disensiune al candidatilor priveste datoriile acumulate din creditele de
studii. In timp ce Biden urmareste exonerarea partiala, sub anumite conditii, a
datoriei, Trump nu s-a pronuntat decisiv, insa, in februarie 2020, a urmarit
eliminarea subventiilor federale aferente platii datoriilor studentilor, precum si
a exonerarii datoriilor studentesti ale functionarilor publici.
Privind catre piata imobiliara, Biden planifica expansiunea pietei, prin
constructia de locuinte accesibile cat mai multor americani, propunand o
investitie de 640 mld. USD pentru urmatorii 10 ani. Totodata, el intentioneaza
sa vina in sprijinul cumparatorilor de locuinte, prin intermediul facilitatilor
fiscale. Aceste masuri l-au facut popular in randul dezvoltatorilor imobiliari, in
timp ce Trump ataca planul lui Biden, sugerand ca ar creste instabilitatea
sociala si ar scadea valoarea locuintelor in suburbii. In particular, Trump nu a
elaborat un plan concret privitor la piata imobiliarelor, dar s-a pronuntat
impotriva lipsei de adapost, administratia sa fiind cea care a promulgat un
moratorium care sa-i impiedice pe chiriasii aflati in dificultate sa isi piarda
locuinta, pe fondul pandemiei COVID-19, masura fiind valabila pana la 31
decembrie 2020.
In materie de siguranta nationala, atat Trump, cat si Biden intentioneaza sa
retraga trupele americane din Afghanistan. Trump sustine cresterea
cheltuielilor pentru aparare, datorita luptei pentru suprematie cu China si
Rusia, pe cand Biden doreste eficientizarea acestor cheltuieli. Ambii candidati
vor continua angajamentului fata de NATO, insa Trump a declarat adeseori ca
aliatii SUA nu cotizeaza destul.
Pe politica externa, Trump vrea sa pastreze taxele vamale aplicate produselor
chinezesti, pe cand Biden a anuntat ca va relaxa tensiunile comerciale cu China,
revizuind intelegerile dintre parti. Totodata, Biden anunta colaborarea cu China
in privinta denuclearizarii Coreei de Nord si refacerea relatiilor cu Iran. Unanim,
ambii candidati sprijina acordul de pace dintre Israel si Emiratele Arabe Unite.
China
In al treilea trimestru al acestui an, economia Chinei a crescut cu o rata anuala
de 4.9%, sub asteptarile analistilor de 5.2%, aratand, totusi, semne de revenire
dupa pandemia cu noul coronavirus, care a determinat o reducere a activitatii
economice cu o rata anuala de 6.8%, in perioada ianuarie-martie 2020. In
ultima perioada, China a raportat valori peste asteptari ale indicatorilor
macroeconomici, precum cresterea volumului de vanzari in comertul cu
amanuntul si expansiunea activitatii manufacturiere. Rata somajului este, in
prezent la 5.4%, coborand de la varful de 6.2%, inregistrat in februarie 2020.
Desi indatorarea sectorului public a crescut pana la 50.5% din PIB, investitorii
straini au manifestat un interes deosebit de mare pentru obligatiunile emise
de statul chinez, determinand intrari de capitaluri in valoare de 90 mld. USD in
economia Chinei, din august 2019 si pana in august 2020. Intrucat China nu a
optat pentru reducerea ratelor de dobanda, ci s-a bazat pe masuri de politica
fiscal-bugetara in vederea contracararii raspandirii COVID-19, randamentele
obligatiunilor chinezesti au fost printre cele mai mari.
In august, Banca Populara Chineza, ce are rolul bancii centrale, a emis un
comunicat prin care s-a angajat sa faciliteze alocarea de active domestice catre
investitorii straini. Pentru China, o piata a obligatiunilor cu lichiditate sporita
este una dintre masurile necesare pentru a creste circulatia internationala a
yuan-ului, devenind mai putin dependenta de dolarul american.
Dupa despartirea de Uniunea Europeana, la 31 ianuarie 2020, Marea Britanie
se apropie de incheierea negocierii unui acord comercial cu Uniunea
Europeana. Desi summitul Consiliului European din 15-16 octombrie s-a
incheiat fara semnarea unui acord intre parti, cum era prevazut, pesimismul
general a fost contracarat de anuntul, in Parlamentul European, al
negociatorului principal al UE pe subiectul Brexit, care a indicat o posibila
incheiere a unei intelegeri bilaterale, pana la finalul acestei luni, respectand
legislatia internationala.
Dupa ce premierul britanic, Boris Johnson, a sprijinit, in septembrie, un proiect
legislativ prin care incalca acorduri internationale, Regatul Unit risca sa nu
incheie, in plus, un acord comercial cu SUA. Atat Donald Trump, cat si Joe Biden
au precizat ca, in eventualitatea in care Marea Britanie incalca protocolul
Irlandei de Nord, un acord cu SUA nu s-ar putea negocia.
In prezent, Marea Britanie se afla, tehnic, in recesiune, dupa ce a inregistrat o
scadere a activitatii economice cu 21.5%, in termeni anuali, in T2 2020,
continuand dinamica inceputa la debutul acestui an, cand economia Marii
Britanii s-a contractat cu 2.1%, in termeni anuali. Increderea mediului de
afaceri si a consumatorilor inca nu este elevata, iar Banca Angliei estimeaza ca
rata somajului va creste peste 7.5% pe viitor, datorita raspandirii COVID-19.