Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României estimează că activitatea economică îşi va continua creşterea în trimestrele II şi III în ritmuri mai alerte decât estimaseră în mai, dar în decelerare graduală faţă de primul trimestru, conform minutei şedinţei de politică monetară din 7 iulie 2021.
"Activitatea economică este aşteptată să-şi continue creşterea în trimestrele II şi III, în ritmuri trimestriale ceva mai alerte decât s-a anticipat în luna mai, deşi în decelerare graduală faţă de primul trimestru, perspectivă ce face probabilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil superioară celei indicate de prognoza pe termen mediu din luna mai.
În contextul amplului efect de bază asociat contracţiei economice din perioada similară a anului trecut, o asemenea creştere trimestrială implică majorarea considerabilă, la un nivel de două cifre, a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, urmată de scăderea ei moderată în intervalul următor, au remarcat membrii Consiliului", se arată în minută.
Potrivit sursei citate, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au semnalat că, date fiind evoluţiile recente ale indicatorilor relevanţi, ambele componente majore ale cererii interne - consumul privat şi formarea brută de capital fix - contribuie probabil decisiv la creşterea abruptă a variaţiei anuale a PIB în trimestrul II, dar că un aport modest este posibil şi din partea exportului net, în condiţiile în care majorarea consistentă a exporturilor din luna aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii.
Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balanţelor veniturilor, rămânând totuşi superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.
Documentul mai menţionează că evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă să genereze însă, cel puţin în perspectivă apropiată, mari incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de creştere a ratei de infectare în unele ţări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.
În opinia reprezentanţilor CA, o sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu - proces esenţial pentru necesara corecţie a dezechilibrului extern şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare.
"S-a arătat că incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente şi din scumpirea recentă a unor materii prime, precum şi de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creşterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcţia bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului.
În acelaşi timp, însă, recomandările emise recent de instituţiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum şi un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.
În aceste condiţii, coordonatele apropiatei rectificări bugetare şi, mai ales, strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă şi prezentată la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt şi mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului", se mai arată în minută.
Acesta mai semnalează că incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, mai mulţi membri ai Consiliului evocând amânarea finalizării şi, implicit, a aprobării de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.
Documentul mai subliniază că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută.
"O asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, au subliniat membrii Consiliului", se precizează în minuta şedinţei de politică monetară, care mai arată că, din perspectiva variaţiilor anuale, redresarea a continuat să fie antrenată de cererea internă, iar consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit determinantul major, în principal ca urmare a revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricţii de mobilitate.
Şi formarea brută de capital fix şi-a mărit uşor contribuţia pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta ajungând astfel să fie majoritară, pe fondul saltului amplu înregistrat de variaţia investiţiilor nete în utilaje, ce a devansat ca impact pierderea consistentă de ritm a construcţiilor noi. În schimb, exportul net şi-a mărit substanţial aportul negativ, în condiţiile creşterii ceva mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi accentuarea adâncirii deficitului balanţei comerciale faţă de perioada similară a anului trecut.
O înrăutăţire considerabilă au cunoscut şi balanţa veniturilor primare, precum şi cea a veniturilor secundare, pe seama fluxurilor de profituri reinvestite şi, în mai mică măsură, a intrărilor nete de fonduri UE. În aceste condiţii, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunţată creştere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluţie considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parţial unor factori conjuncturali - importuri asociate crizei sanitare şi exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 -, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a mărit, ca urmare a creşterii foarte ample a volumului investiţiilor străine directe nete.
