Cat vor mai creste preturile, euro si ROBOR? "Trebuie sa punem bani deoparte!" - Interviu

Preturile produselor au crescut pentru ca guvernul a injectat pe piata bani fara acoperire. Puterea de cumparare a banilor a scazut din cauza multiplicarii lor. Oamenii nu mananca mai mult, dar cheltuiesc mai mult pentru ca au de unde sa cheltuiasca, afirma prof univ dr Bogdan Glavan.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Bogdan Glavan a explicat de ce se asteapta ca ROBOR sa creasca in continuare: "Guvernul cheltuieste, nu are de unde si atunci se imprumuta. Imprumuturile cresc cererea de capital. Si asta se reflecta in cresterea pretului ROBOR".

Totodata, prof Glavan a aratat de ce nu ne aflam in fata unei noi crize ca in 2009, dar ca suntem intr-o situatie similara cu anii 90: "in 2018 nu ne vom mai putea astepta la euforia cresterilor salariale pe care am vazut-o in 2016 si 2017, se va pune un stop si cresterii cererii, iar preturile se vor stabiliza. Dar asta nu e criza, ci doar oprirea expansiunii nesustenabila a consumului".

Ne confruntam cu cel mai mare mister al ultimilor ani. De ce s-a scumpit oul si, in general, de ce s-au scumpit alimentele?

E foarte simplu. Am vazut confuzii, inclusiv din partea ministrului Agriculturii, care nu e nici antreprenor, nici economist, ale celor care considera ca pretul e stabilit pe baza de costuri si daca ele nu se schimba, nu ar fi motive sa se schimbe pretul.

In realitate, pretul se stabileste pe baza cererii si a ofertei. Pe partea ofertei nu s-a schimbat mare lucru, e destul de rigida. Dar cererea, factor hotarator in ecuatie, este sensibil mai mare decat in trecut.

De ce?

Pentru ca oamenii au mai multi lei cu care pot cumpara. Nu e vorba de o schimbare a preferintelor reale ale publicului, ci strict de schimbarea cererii nominale. Avem mai multi bani si cheltuim mai mult pe toate produsele.

Deci e de bine? Scumpirea e semn de bunastare.

Nu. Pentru ca bunastarea se masoara in cat de multe produse poti sa cumperi. Cresterea preturilor imi arata o crestere a sumelor banesti detinute de cetateni, sume create prin politica monetara de catre BNR si injectate in economie sub forma de cresteri de venituri de catre guvern pentru o mare parte a populatiei.

Daca ne uitam pe statistici, vedem ca in ultimii ani masa monetara, numarul banilor din economie, a crescut cu 10-20% pe an. Comparati aceasta dinamica cu aceea a productiei agricole sau a ofertei de bunuri in general.

Deci daca tu creezi bani si guvernul mareste cu ei veniturile, evident ca cererea nominala e mai mare si preturile cresc.

Daca tragem linie: ai mai multi bani pe piata si o putere de cumparare mai mica. Oamenii nu mananca mai mult, dar cheltuiesc mai mult pentru ca au de unde sa cheltuiasca. Si singurul rezultat palpabil este cresterea de preturi. Puterea de cumparare a banilor a scazut din cauza multiplicarii lor.

Deci de vina e tiparnita fara acoperire in productie?

Da. Si asta a fost facuta pentru a sustine politica bugetara a guvernului. Trebuie sa admitem ca noi nu ne confruntam totusi cu o inflatie galopanta sau amenintatoare, dar, spre deosebire de anii trecuti, cand am avut deflatie, acum preturile cresc accelerat.

Cresterea masei monetare nu a inceput ieri, dar efectul transmiterii in economie e lent, dureaza, nu se produce instantaneu. Politica monetara isi arata efectele in timp.

Cei de la BNR spun ca se razbuna cartile de economie, da, asa e, dar as adauga ca la fel s-au razbunat si in 2009 pe ei. Consecintele sunt rezultatul unui lant lung in timp, nu apesi azi pe buton, faci bani si maine cresc preturile.

Ati facut referire la 2009, ne putem astepta la o noua criza?

Nu. Criza, asa cum o inteleg eu ca economist, este un fenomen care se intampla intr-un anumit context, caracterizat de investitii foarte mari si artificiale, credit ieftin, oameni care se indatoreaza foarte mult si investesc aiurea.

Nu e cazul. As spune ca investiile care se fac acum in Romania sunt probabil cele mai eficiente din intreaga noastra istorie. Reusim sa avem cat de cat o dinamica economica pe baza unor investitii mici.

Ceea ce caracterizeaza contextul nostru acum este o crestere a consumului. Aceasta masa monetara creata a luat calea consumului, nu a investitiilor. La fel se intampla si in anii 90.

Nu urmeaza nicio criza, ci epuizarea acestei expansiuni monetare, care nu poate sa dureze pentru ca oamenii vor incepe sa scoata banii din banci, se va deprecia cursul si va incepe panica. Si atunci inevitabilul se produce: dobanzile cresc si politica monetara se inverseaza.

Si vedem ca acest fenomen a inceput. BNR a avertizat ca dobanzile nu mai pot scadea, pe piata ele deja au crescut, iar cursul de schimb se depreciaza.

Guvernul ajunge la limitele cufarului si orice cheltuiala suplimentara va trebui facuta la costuri mai mari, pentru ca pe piata nu vor mai fi bani cu duiumul, iar finantarea deficitului va costa mai mult.

Deci in 2018 nu ne vom mai putea astepta la euforia cresterilor salariale pe care am vazut-o in 2016 si 2017. Si daca acesti factori vor fi opriti, se va pune un stop si cresterii cererii, iar preturile se vor stabiliza.

Dar asta nu e criza, ci doar oprirea expansiunii nesustenabila a consumului.

Si intrarea in aceasta in normalitate nu va afecta si cresterea economica, acum de tigru?

Bineinteles, pentru ca in PIB, notiune care nu prezinta intotdeauna fidel realitatea economica, consumul are o importanta covarsitoare. Ne vom duce spre o rata de crestere economica apropiata de cea reala, care sa reflecte cresterea productiei.

Deci dezvoltare, nu expandare.

Exact, acum e o distorsionare a economiei. Daca tu creezi bani si ii injectezi in consum, se dezvolta afaceri in servicii, in consum, unde se vinde mult cu profit mare, nu se apuca nimeni sa faca productie, in special productie grea.

Cresterea euro cum se explica? Pentru ca importam mai mult decat exportam?

Nu. Importam mai mult decat exportam din aceeasi cauza pentru care se depreciaza cursul de schimb: prea multi bani pe piata si consum nominal mare.

Va asteptati sa mai creasca euro, sa ajungem la 5, peste 5 lei/euro?

Nu. Cursul il poti stabiliza, la fel nivelul preturilor, daca inversezi politica monetara si apesi pe frana. Daca dobanzile continua sa creasca, asta va pune frana si consumului si cheltuielilor, din pacate insa si investitiilor. Efectele vor fi de baros care distruge tot.

Deci pretul e cresterea dobanzilor. Daca ele raman artificial de jos, atunci cursul de schimb va continua sa se deprecieze.

Inteleg ca ele sunt invers proportionale. Daca ai dobanzi mici, risti un curs foarte mare, daca vrei sa tii cursul trebuie sa dai drumul dobanzilor?

Exact.

Deci ROBOR este un element de corectie pentru probleme provocate de cresterea masei monetare?

ROBOR reflecta atat conditiile reale cat si pe cele pur nominale - cererea si oferta de capital. Oferta de capital, ca si aceea de alimente, nu s-a schimbat cine stie ce, in schimb cererea nominala creste. Guvernul cheltuieste, nu are de unde si atunci se imprumuta. Imprumuturile cresc cererea de capital. Si asta se reflecta in cresterea pretului ROBOR.

Daca vrei sa tii ROBOR la un nivel artificial, consecinta acestei politici se va vedea in alta parte: continuarea deprecierii leului, cresterea preturilor. Eu ma astept ca dobanzile sa reflecte penuria de capital indusa in special de comportamentul guvernului, adica sa avem dobanzi maricele in loc sa avem depreciere si inflatie.

Asadar nu s-au razbunat bancile pe curs si doabanzi, dupa cum sustine premierul?

Dl premier habar nu avea ce vorbea, iar raspunsul BNR a fost foarte bun. Afirmatiile acelea erau ilogice. Disponibilizarea de rezerve de la BNR are efectul contrar - scaderea dobanzilor.

Daca BNR injecteaza bani in piata inseamna ca lasa bancile sa utilizeze bani pe care ii tin in rezerva la BNR. Deci bancile au avut mai multi bani si in conditii de surplus de lichiditate dobanda e jos. Cum sa creasca?

Iar in privinta razbunarii cuiva, preturile sunt un fenomen economic, tin de legile economice. Numai un analfabet economic poate spune ca pretul la mazare, ou sau dobanda e influentat de egoismul sau speculatia cuiva. Sunt fenomene de piata.

Si totusi ROBOR a crescut brusc. De ce?

Motivul imediat, dar neimportant in dinamica generala, a fost ca BNR a trebuit sa vanda valuta pentru a sustine cursul. Altfel euro ajungea la 5 lei. Cand BNR vinde ceva, ea capata ceva, vinde valuta, capata lei. Se retrag lei din piata, deci raman mai putini pe piata. Deci opresti deprecierea cursului de schimb cu efectul cresterii dobanzii.

Dar cresterea aceasta trebuie inteleasa si in dinamica generala, Romania a avut niste conditii monetare si bugetare foarte permisive care nu pot continua. Era inevitabil ca dobanda sa creasca si cred ca va mai creste.

Cat?

Nu pot sa fac predictii, determinant e si contextul global. Cand dobanda la dolar creste, cand dobanda la euro va incepe sa creasca, va creste si dobanda la leu.

In plus, in Romania este determinanta incertitudinea care impiedica orice plan de afaceri, orice investitie serioasa si acesta e factorul cel mai puternic care afecteaza dobanda.

Eu cred ca trebuie sa folosim aceasta perioada de cresteri de venituri artificiale populiste pentru a economisi, trebuie sa punem bani deoparte, adica sa facem ceea ce guvernul ar fi trebuit sa faca si nu face: sa aiba surplus bugetar in perioade de crestere economica.

Ati spus ca nu ne paste o criza, dar unii economisti, intre care dl Citu, avertizeaza ca stam pe o bomba: creditul Prima casa, garantat de stat. Daca dobanzile vor creste mult, el fiind, cel putin teoretic, adresat categoriilor vulnerabile, cu venituri mai mici, vor incepe problemele care vor lovi bugetul.

Categoric ca asa e. Problema este sectoriala, dominanta pentru piata creditarii ipotecare din Romania. Daca mai creste dobanda un pic, rata bancara la un imprumut ipotecar creste cu 10-20%.

Da, e posibil ca multa lume sa aiba probleme cu datoriile la banca, sa nu mai avem crestere economica de 7-8%, e posibil sa traim vremuri deloc fericite, dar nu cred ca vom replica o criza ca aceea din 2009.

Cum funcționează tehnologia QD-OLED de pe noile televizoare smart și cu ce beneficii vine

Anunțată recent, tehnologia ecranelor QDEL promite să revoluționeze industria televizoarelor, începând cu segmentul premium și extinzându-se treptat către gama de buget. În timp ce...

Legi noi în UE pentru combaterea spălării banilor. Limită de doar 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar

Un pachet important de legi, care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost adoptat miercuri, 24 aprilie, de Parlamentul...