Alegerile prezindentiale din SUA: Principalele politici ale candidatilor

La 3 noiembrie 2020, in Statele Unite ale Americii se vor organiza alegerile

generale, in urma carora se voteaza noi membri in Congres si, cel mai

important, presedintele SUA. Principalii candidati pentru Casa Alba sunt Donald

Trump, presedintele in functie, si Joe Biden.

Anul acesta, contextul epidemiologic a determinat o multime de state

americane sa incurajeze, prin intermediul legilor, votul prin posta. Insa, aceasta

modalitate de vot a fost criticata de presedintele Donald Trump, pe motiv ca ar

facilita fraudarea voturilor, acesta demarand, totodata, actiuni ce vizeaza

restrictionarea votului prin posta.

Sondajele nationale, elaborate la data redactarii acestui raport, indica sanse

mai mari de 50% in favoarea schimbarii administratiei de la Casa Alba, intrucat,

in medie, democratul Biden se afla, cu peste 10 puncte procentuale, inaintea

lui Trump. Totodata, in cursa pentru locurile din camerele Congresului,

americanii si-au exprimat suportul pentru democrati, care se mentin la peste 7

puncte procentuale in fata republicanilor.

Acuratetea sondajelor si increderea publicului in ele raman subiecte deschise.

Pe de-o parte, efectele pandemiei COVID-19 denatureaza procesul electoral,

aducand incertitudini de natura tehnica, dar si comportamentala, a votantilor,

avand, deci, influenta asupra corectitudinii sondajelor. Pe de alta parte, dupa

victoria surpriza a lui Donald Trump, in noiembrie 2016, metodologia de

realizare a sondajelor a avansat.

Cu toate acestea, pietele financiare incearca sa anticipeze influenta viitoarei

configuratii de putere de la Washington D.C., fie ea republicana sau

democrata, asupra activitatii economico-financiare din Statele Unite. Recent,

pe pietele instrumentelor de datorie, preturile obligatiunilor cu maturitati de

10 ani, respectiv de 30 de ani, s-au redus, majorand randamentele pana la

nivelurile inregistrate in iunie 2020, intrucat se anticipeaza o redresare

sustinuta a economiei americane.

De asemenea, perspectiva unui Congres si a unei administratii prezidentiale

democrate aduce claritate, in randul investitorilor, nu doar in ceea ce priveste

aprobarea unui nou plan de stimulare a economiei americane, dupa alegeri, dar

si in ce priveste fluidizarea procesului bugetar, la nivel federal.

Prin acest raport, ne propunem sa prezentam principalele politici propuse de

cei doi candidati la presedintia SUA, ce ar avea un impact asupra activitatii unor

sectoare de activitate cuprinse in indicele bursier S&P 500. La final, vom

expune, sumar, evolutiile recente ale altor state de pe glob, fie in relatia lor cu

SUA, fie de sine statatoare.

Asadar, acest raport expune fapte si opinii generale vehiculate pe piata

financiara si in presa internationala. In consecinta, raportul nu este si nu

trebuie sa fie interpretat ca o recomandare de investitie din partea Tradeville.

Principalele politici ale candidatilor

In eventualitatea in care Joe Biden va castiga un mandat la Washington D.C.,

America ar putea vedea schimbari presupus radicale, insa localizate asupra

anumitor probleme cheie cu care se confrunta Statele Unite. In privinta altor

teme majore, politicile adoptate de Biden sunt similare, in fond, cu politicile

promovate de Trump, chiar daca ele nu coincid, in forma.

Anumite banci de pe Wall Street vad in victoria lui Biden un motiv de evolutie

pozitiva a bursei americane. Totodata, in speranta lansarii oficiale a vaccinului

impotriva COVID-19, bancile estimeaza o crestere a ratei de dobanda de

politica monetara in mai putin de patru ani si o apreciere a dolarului american,

pe piata valutara, datorita redresarii economice si a presiunii inflationiste.

Desi Joe Biden propune cresterea impozitelor pentru corporatii si pentru

indivizii instariti, eliminand masurile fiscale promulgate de Trump, in 2017,

anumite banci de pe Wall Street opineaza ca Biden s-ar vedea nevoit sa

renunte la aceasta masura, in conditiile in care provocarea cea mare sta in

redresarea economica. Alte institutii financiare de pe Wall Street vad aceasta

masura ca o buna premiza de scadere a bursei americane. In contrast,

atitudinea lui Trump in favoarea relaxarii fiscale ramane invariabila.

In privinta companiilor de tehnologie a informatiei, Joe Biden si Donald Trump

au atitudini similare. Joe Biden propune reglementari antitrust mai stricte

pentru gigantii tehnologiei, laolalta cu masuri de protectie a datelor cu caracter

personal, precum si eliminarea protectiei legale care nu responsabilizeaza

platformele de socializare in privinta continuturilor false postate de catre terti

pe acestea. De asemenea, Donald Trump are intentii asemanatoare, urmarind

limitarea influentei companiilor Big Tech.

In materie de sanatate, ambii candidati trebuie sa continue eforturile

impotriva raspandirii infectiei cu Sars-Cov-2. Presedintele Trump sprijina, prin

alocarea a 10 mld. USD, demersurile necesare pentru producerea unui vaccin

impotriva virusului, totodata anuntand ca grupul de lucru dedicat combaterii

raspandirii virusului si-a orientat actiunile catre sporirea sigurantei si a

redeschiderii SUA catre lume. In schimb, Biden doreste teste COVID-19 gratuite

pentru americani si elaborarea unui program de depistare a contactelor intre

persoane, la nivel national. In privinta asigurarii de sanatate, Trump sustine, in

continuare, revocarea Obamacare, in timp ce Biden critica intentia

presedintelui si sprijina programul. Totusi, ambii candidati favorizeaza

importarea de medicamente produse in Canada, la costuri mai mici decat in

SUA, in scopul reducerii preturilor acestora.

Politicile energetice difera profund. Joe Biden propune investirea a 2 trilioane

USD in energia verde, sustinand interzicerea forarilor in scopul extragerii de

petrol si gaze naturale pe terenurile publice, dar si reangajarea SUA in Acordul

de la Paris din 2015. De asemenea, Biden va sprijini productia de automobile

electrice. Donald Trump, in schimb, incurajeaza productia energetica din surse

non-regenerabile, sporind exploatarile de petrol si gaze si eliminand anumite

masuri de protectie a mediului.

Desi promisiunile lui Trump vizavi de infrastructura, promovate in campania

din 2016, nu s-au materializat, acesta sustine ca in al doilea mandat va face

eforturi pentru a investi in infrastructura. Pe de alta parte, Biden vede

infrastructura ca pe o prioritate timpurie in cursul mandatului sau, conectand

dezvoltarea acesteia la planul sau de tranzitie catre o economie verde. Punctul

comun al ambilor candidati, atat aici, cat si in privinta altor probleme, este

crearea a numeroase locuri de munca si sustinerea productiei de bunuri si

servicii pe teritoriul SUA.

In privinta sectorului financiar-bancar, republicanii sustin in continuare un

regim lax de reglementare al bancilor, pe cand politicile lui Biden nu sunt atat

de clare in acest sens. De-a lungul timpului, Biden si-a schimbat opiniile in ceea

ce priveste Wall Street, mentionand ca regreta anumite voturi acordate, ca

senator, in favoarea bancilor. Totodata, pentru banci, exista riscul ca acesta sa

numeasca in pozitii cheie ale administratiei sale persoane cu atitudini ostile fata

de Wall Street, precum democrata Elizabeth Warren. Pe acest subiect, un alt

punct de disensiune al candidatilor priveste datoriile acumulate din creditele de

studii. In timp ce Biden urmareste exonerarea partiala, sub anumite conditii, a

datoriei, Trump nu s-a pronuntat decisiv, insa, in februarie 2020, a urmarit

eliminarea subventiilor federale aferente platii datoriilor studentilor, precum si

a exonerarii datoriilor studentesti ale functionarilor publici.

Privind catre piata imobiliara, Biden planifica expansiunea pietei, prin

constructia de locuinte accesibile cat mai multor americani, propunand o

investitie de 640 mld. USD pentru urmatorii 10 ani. Totodata, el intentioneaza

sa vina in sprijinul cumparatorilor de locuinte, prin intermediul facilitatilor

fiscale. Aceste masuri l-au facut popular in randul dezvoltatorilor imobiliari, in

timp ce Trump ataca planul lui Biden, sugerand ca ar creste instabilitatea

sociala si ar scadea valoarea locuintelor in suburbii. In particular, Trump nu a

elaborat un plan concret privitor la piata imobiliarelor, dar s-a pronuntat

impotriva lipsei de adapost, administratia sa fiind cea care a promulgat un

moratorium care sa-i impiedice pe chiriasii aflati in dificultate sa isi piarda

locuinta, pe fondul pandemiei COVID-19, masura fiind valabila pana la 31

decembrie 2020.

In materie de siguranta nationala, atat Trump, cat si Biden intentioneaza sa

retraga trupele americane din Afghanistan. Trump sustine cresterea

cheltuielilor pentru aparare, datorita luptei pentru suprematie cu China si

Rusia, pe cand Biden doreste eficientizarea acestor cheltuieli. Ambii candidati

vor continua angajamentului fata de NATO, insa Trump a declarat adeseori ca

aliatii SUA nu cotizeaza destul.

Pe politica externa, Trump vrea sa pastreze taxele vamale aplicate produselor

chinezesti, pe cand Biden a anuntat ca va relaxa tensiunile comerciale cu China,

revizuind intelegerile dintre parti. Totodata, Biden anunta colaborarea cu China

in privinta denuclearizarii Coreei de Nord si refacerea relatiilor cu Iran. Unanim,

ambii candidati sprijina acordul de pace dintre Israel si Emiratele Arabe Unite.

Restul lumii

China

In al treilea trimestru al acestui an, economia Chinei a crescut cu o rata anuala

de 4.9%, sub asteptarile analistilor de 5.2%, aratand, totusi, semne de revenire

dupa pandemia cu noul coronavirus, care a determinat o reducere a activitatii

economice cu o rata anuala de 6.8%, in perioada ianuarie-martie 2020. In

ultima perioada, China a raportat valori peste asteptari ale indicatorilor

macroeconomici, precum cresterea volumului de vanzari in comertul cu

amanuntul si expansiunea activitatii manufacturiere. Rata somajului este, in

prezent la 5.4%, coborand de la varful de 6.2%, inregistrat in februarie 2020.

Desi indatorarea sectorului public a crescut pana la 50.5% din PIB, investitorii

straini au manifestat un interes deosebit de mare pentru obligatiunile emise

de statul chinez, determinand intrari de capitaluri in valoare de 90 mld. USD in

economia Chinei, din august 2019 si pana in august 2020. Intrucat China nu a

optat pentru reducerea ratelor de dobanda, ci s-a bazat pe masuri de politica

fiscal-bugetara in vederea contracararii raspandirii COVID-19, randamentele

obligatiunilor chinezesti au fost printre cele mai mari.

In august, Banca Populara Chineza, ce are rolul bancii centrale, a emis un

comunicat prin care s-a angajat sa faciliteze alocarea de active domestice catre

investitorii straini. Pentru China, o piata a obligatiunilor cu lichiditate sporita

este una dintre masurile necesare pentru a creste circulatia internationala a

yuan-ului, devenind mai putin dependenta de dolarul american.

Marea Britanie

Dupa despartirea de Uniunea Europeana, la 31 ianuarie 2020, Marea Britanie

se apropie de incheierea negocierii unui acord comercial cu Uniunea

Europeana. Desi summitul Consiliului European din 15-16 octombrie s-a

incheiat fara semnarea unui acord intre parti, cum era prevazut, pesimismul

general a fost contracarat de anuntul, in Parlamentul European, al

negociatorului principal al UE pe subiectul Brexit, care a indicat o posibila

incheiere a unei intelegeri bilaterale, pana la finalul acestei luni, respectand

legislatia internationala.

Dupa ce premierul britanic, Boris Johnson, a sprijinit, in septembrie, un proiect

legislativ prin care incalca acorduri internationale, Regatul Unit risca sa nu

incheie, in plus, un acord comercial cu SUA. Atat Donald Trump, cat si Joe Biden

au precizat ca, in eventualitatea in care Marea Britanie incalca protocolul

Irlandei de Nord, un acord cu SUA nu s-ar putea negocia.

In prezent, Marea Britanie se afla, tehnic, in recesiune, dupa ce a inregistrat o

scadere a activitatii economice cu 21.5%, in termeni anuali, in T2 2020,

continuand dinamica inceputa la debutul acestui an, cand economia Marii

Britanii s-a contractat cu 2.1%, in termeni anuali. Increderea mediului de

afaceri si a consumatorilor inca nu este elevata, iar Banca Angliei estimeaza ca

rata somajului va creste peste 7.5% pe viitor, datorita raspandirii COVID-19.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...