Cine hotaraste soarta lumii?

Marti, 18 Februarie 2014, ora 09:22
4903 citiri
Cine hotaraste soarta lumii?
Foto: Stirile Pro Tv

Se pare ca lumea n-a reusit sa gaseasca acel mecanism ideal, capabil sa-i dirijeze economia pe drumul cel mai drept si, din lipsa unui volan acceptat de toti la unison, merge serpuit, chiar derapand din cand in cand spre directia prapastiei.

La un moment dat, expertii in economie globala s-au aratat optimisti ori poate s-au lasat prada entuziasmului emotional, specific de obicei politicienilor sau comentatorilor tv si mai rar economistilor.

Aterizarea lina

Cu totii s-au bucurat, calculand uriasele rezerve materiale ale tarilor emergente, si importantele lor resurse energetice, suficiente ca sa alimenteze penuria din tarile dezvoltate.

Europa si Statele Unite vedeau luminita de la capatul tunelului, cand priveau cum duduie economia in Asia, dar si cum se emancipeaza Africa. Aproape ca ne venea sa adormim cu capul pe o ureche. Dar astazi pietele emergente au propriile probleme economice si s-au pomenit intr-un declin, pe care economistii l-au numit aterizare lina.

Argentina si Venezuela nu mai sunt prea bagate in seama, pe o piata unde altii s-au infipt sa-si ia caimacul. Economiile lor stagneaza. Brazilia si India - doua economii uriase - au nevoie de noi modele ca sa se inscrie cumva pe un trend ascendent. Turcia si Thailanda dispun de tehnologii pe care nu le pot pune in aplicare din cauza frictiunilor interne, cu care lupta din greu.

Africa sufera de lipsa sistemelor structurale si resimte gradul redus de industrializare si lipsa infrastructurilor, iar China stie ca e in picaj, dar lupta din greu ca aterizarea sa se produca moale si nu violent, comenteaza Project Syndicate.

Fiecare se descurca in suc propriu

Nu este pentru prima data cand tarile in curs de dezvoltare resimt framantarea de pe pietele financiare globale. S-a mai intamplat. Surpriza consta numai in faptul ca suntem surprinsi, atunci cand descoperim surprize. Sunt factori pe care-i cunoastem, prin care am mai trecut, dar care blocheaza motoarele, tocmai cand ele se pregatesc sa-si ia avant.

In primul rand, bogatiile tarilor emergente nu vin singure spre noi. Ele trebuie extrase, prelucrate, expediate, iar interventia statelor nu face decat sa stimuleze coruptia. China, Coreea de Sud, Taivanul, Japonia sunt exemple de acest fel. Coruptia le-ar fi sufocat, daca industrializarea rapida n-ar fi eliminat alti concurenti: din America Latina, Orientul Mijlociu, Africa sau Asia de Sud.

In al doilea rand, a intervenit globalizarea fluxului de capital, care a stimulat investitiile, a redus volatilitatea macroeconomica, dar acelasi flux de capital a stimulat creditarea, creand blocaje financiare si, mai ales, crize imobiliare.

Economiile cu fluxul de capital anemic au fost net avantajate, mai putin lovite in interesele lor si mai putin afectate de fenomenul care va avea sa urmeze: criza.

In al treilea rand, ar fi naiv sa gandim la o coordonare internationala a politicilor economice, pentru a ajuta tarile emergente sau lumea a treia. In materie de economie, fiecare se descurca in suc propriu. Statele Unite se concentreaza pe cresterea consumurilor, Europa pe cresterea investitiilor.

La ce ajuta depozitele de valuta

Toata coordonarea este pe mana functionarilor din administratia fiecarei tari. Ei trebuie sa reziste tentatiei de a miza exclusiv pe finantarea externa, chiar si atunci cand este ieftina si din belsug.

Functionarii tarilor emergente sunt pusi in fata a doua aternative foarte simple: ori vor mentine un control strict privind fluxul de capital propriu, ori se vor lansa in aventuri prin achizitionarea de valuta straina, a carei perspectiva in viitor n-o poate anticipa nimeni, dar care nu este de mare folos, daca nu are alt scop decat acela de a zacea in depozite bancare sau certificate de trezorerie.

Ultimele doua decenii au pus lumea economica intr-o incurcatura cu consecinte politice si implicatii sociale: accentuarea inegalitatilor la toate nivelele, excedente financiare in unele zone ale globului si crize financiare in altele, blocarea posibilitatilor de manevra, pentru a pune de acord sistemul financiar cu cerintele reale ale economiei.

Cineva trebuie sa creze un echilibru intre toate acestea, dar economistii nu dispun de puterea politica necesara, iar cei care dispun de puterea politica n-au capacitatea economica.

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#declin economic, #economii emergente, #tari emergente, #flux capital strain , #stiri economice