Criza din Grecia loveste si Romania

Chiar daca nu face parte, inca, din zona euro, Romania va fi influentata de deciziile ce se iau, in aceste zile, privind soarta Greciei, greu apasata de datorii si de un deficit bugetar imens.

Potrivit Centrului Roman de Politici Europene (CRPE), decizia asupra Greciei priveste Romania doar indirect si mai degraba ca precedent, avand in vedere ca tara noastra nu ar lua parte la o operatiune de sprijin financiar, daca aceasta se va intampla, se arata intr-un raport al institutiei, remis Ziare.com.

Insa, avand in vedere ca Romania va intra in zona euro in urmatorii ani, mecanismele create acum o vor viza direct. Astfel, potrivit analistilor CRPE, ar fi in interesul nostru ca UE sa creeze mecanisme de supraveghere economica stricta, deoarece ar insemna sa oblige statele sa adopte o responsabilitate fiscala, care, in prezent, lipseste Romaniei.

In cazul Greciei, daca s-ar fi intervenit imediat cu garantii pentru Atena, comportamentul guvernului elen, care nu numai ca a avut cheltuieli mult peste cele permise, dar a si ascuns acest lucru partenerilor din zona euro, ar fi fost rasplatit.

Pe de alta parte, daca se permite intrarea in incapacitate de plata a Greciei, moneda unica ar fi slabita, iar socul ar putea determina o noua criza economica.

Pentru a se evita acest lucru, ar fi nevoie de armonizarea politicilor economice ale statelor membre. Desi unii membri se tem ca o asemenea strategie ar incalca suveranitatea tarilor, de fapt, ar fi o punere in comun a suveranitatii, avand in vedere ca economiile europene sunt, deja, interconectate, iar problemele dintr-un stat se pot rasfrange asupra tuturor.

Una dintre ideile aparute pentru realizarea uniunii economice a fost data de fostul premier francez Edourd Balladur, care sustine ca fiecare stat din zona euro ar trebui sa trimita Eurogrupului (ministrii de Finante din zona euro) schita bugetului national pe care urmeaza sa o propuna Parlamentului.

Eurogrupul ar urma sa aprobe bugetele prin majoritate simpla, pe o formula de distributie a voturilor in functie de puterea economica. Astfel, nu s-ar crea o noua institutie supranationala, ci supervizarea economica ar fi exercitate de guverne in sine.

Aceasta idee nu s-a discutat, inca, la nivel oficial, insa nu este exclusa introducerea unui mecanism similar. Pentru Romania, daca Guvernul ar trebui sa obtina aprobarea statelor europene pentru bugetul national, odata cu intrarea in zona euro, ar insemna schimbari semnificative a regulilor politice interne, supuse unor presiuni populiste in prezent.

Agentia Europeana pentru Credit sau Fondul Monetar European?

Premierul belgian, Yves Leterme, a venit cu o alta propunere, aceea a infiintari unei Agentii Europene pentru Credit, care ar urma sa preia bondurile statelor din zona euro prezente acum pe piata si sa emita bonduri unice, in euro.

Astfel, statele cu rating bun ar sustine indirect statele mai slabe din punct de vedere economic. Insa, acestea din urma nu ar avea niciun motiv sa grabeasca reformele, avand in vedere ca s-ar putea imprumuta la costuri egale tarilor cu economii puternice.

Cea mai discutata propunere a fost infiintarea unui Fond Monetar European (FME), care ar indeplini acelasi rol ca si Fondul Monetar International, insa doar la nivelul zonei euro.

Pentru a evita problemele legate de intarzierea reformelor, in asteptarea banilor de la FME, aceasta institutie ar putea fi finantata doar ce statele care nu respecta criteriile de la Maastricht (deficit bugetar peste 3% si grad de indatorare peste 60% din PIB), nu de toate statele membre.

De asemenea, statul respectiv se va folosi de garatia acordata de FME pentru a se imprumuta ieftin, lucru imposibil doar pe baza ratingului de tara, cum este cazul Greciei in prezent.

De exemplu, daca FME ar fi existat deja, Grecia nu ar fi trebuit sa astepte ajutor financiar din partea Germaniei, deoarece ar fi fost obligata sa economiseasca bani, in FME, imediat cum datoriile ar fi depasit 60% din PIB.

Totusi, pentru punerea in practica a acestei idei, ar fi nevoie, potrivit cancelarului german, Angela Merkel, de o schimbare de tratat, in cauza clauzei de non-salvarea, iar sansele de modificare a tratatului din Lisabona sunt foarte scazute.

Ucraina își majorează importurile de energie cu 50%. România, printre principalii furnizori

Ucraina intenţionează să îşi majoreze, cu aproximativ 50%, importurile de electricitate pe parcursul zilei de miercuri, 24 aprilie, pe fondul temperaturilor scăzute şi lipsei vântului şi...

Funcția de confidențialitate introdusă de WhatsApp Web. Utilizatorii își pot muta conversațiile într-un folder cu parolă

WhatsApp introduce o caracteristică nouă de confidențialitate pentru versiunea sa web, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a bloca conversațiile printr-o funcție numită Chat Lock....