Lectia germana a energiei regenerabile

Energia regenerabila este un domeniu nou si relativ necunoscut pentru Romania, pana acum tara noastra laudandu-se doar cu cateva investitii personale si un parc eolian inceput de cehi prin Dobrogea.

Ce face Romania acum, insa, a fost facut in Europa Occidentala inca din deceniul trecut. Desigur, se poate spune ca nu mai exista nicio alta tara in lume ca Germania, dar bogatia si puterea unora se masoara si in dorinta lor de a face ceva.

Oricat de ciudat ar suna, chiar si germanii au pornit de jos, cu o turbina. Doar ca alesii lor au stiut ce e mai important pentru tara si au fost hotarati sa revolutioneze pietele de energie electrica si termica. La 1 aprilie 2000, in timpul mandatului fostului cancelar Gerhard Schroder, a intrat in vigoare o lege de promovare a energiilor regenerabile. Acesteia i s-au adaugat mai tarziu reglementari pentru cotele de folosire a biocombustibililor si a puterii geotermale.

Subventiile masive alocate acestui sector au crescut interesul pentru panouri solare si turbine eoliene atat de mult incat in cativa ani Germania devenise un paradis pentru ecologisti, potrivit Spiegel Online.

Vantul, cel mai bun prieten al germanilor

Eolinele au fost fara indoiala vedetele ultimilor zece ani in Germania. La sfarsitul anului 1999, turbinele generau o putere totala de 2,875 MW, pentru ca la sfarsitul lui 2008 aceasta sa ajunga la 23.903 MW.

Si tehnologia a avansat de cand au fost ridicate primele turbine. Cele instalate acum au rotoare cu diametrul de 100 de metri, iar turnurile lor sunt inalte de 200 de metri, eficienta lor crescand datorita vantului puternic de la aceasta inaltime. Astfel, o singura turbina eoliana poate produce intre 2 si 5 MW, suficienti pentru a alimenta cu energie 4000 de case. Mai mult, o companie germana a inceput deja sa fabrice turbine care produc 6 MW.

Energia produsa de vant este si cea mai ieftina dintre cele regenerabile. In Germania, kilowatul ora produs astfel costa 9 eurocenti, ceea ce nu e cu mult peste pretul energiei conventionale. Ar putea totusi sa mai creasca din cauza pretului platit pentru otel.

Vantul nu costa, insa, nimic. Potrivit calculelor facute de oamenii de stiinta, vantul poate produce o cantitate mult mai mare de energie decat cea de care e nevoie in lume. Teoretic, turbinele ar putea genera pana la 1,3 milioane de terawati ora pe an, in timp ce necesarul global este de doar 15.666 terawati ora. Adica doar 1,2% din potential.

Guvernul de la Berlin estimeaza ca parcurile eoliene pe care le construieste in Marea Nordului si Marea Baltica vor asigura pana la 30.000 de MW in anul 2030, cantitatea fiind echivalenta cu cea produsa de 20-30 de centrale nucleare. Primele 12 turbine, aflate la 45 de kilometri de coasta, au fost deja puse in functiune si produc energie electrica pentru 50.000 de locuinte.

Dar si sursele regenerabile ar putea avea efecte negative asupra naturii si a animalelor, potrivit scepticilor. Cercetatorii au infirmat ipoteza acestora si au aratat ca numarul pasarilor ucise de rotoarele turbinelor este relativ mic in comparatie cu cele lovite de masini. In ceea ce priveste parcurile eoliene de pe mare, studiile nu au avut concluzii clare in legatura cu soarta pestilor sau a pasarilor.

Cea mai mare problema, careia nici Germania perfecta nu i-a gasit o solutie, este ca nu te poti baza pe vant. Acesta nu bate intotdeauna, iar cand bate, poate sa bata prea tare. Pana acum nimeni nu a aflat cum sa pastreze excesul de energie produsa, asa ca totul se va pierde daca vantul este mai puternic atunci cand nu se consuma curent electric.

De asemenea, in cazul Germaniei, energia se produce in nord, acolo unde vantul este puternic, dar este consumta in sud si in vest. Asta inseamna ca e nevoie de retele eficiente care sa traverseze tara, iar costurile pentru consumatori vor creste pentru asigura transportul energiei la ei.

La polul opus, energia solara

Mai putin cautata in Germania, poate din cauza climei, este energia solara. Mai putin de 1% din necesarul de energie este asigurat astfel, chiar daca, in 2008, s-au cheltuit de trei ori mai multi bani pe panouri decat pe turbine.

Diferenta dintre cele doua metode de obtinere a energiei se observa si la pret. Puterea generata de panourile solare este taxata cu 43 de centi pentru un kilowat ora, spre deosebire de 9 centi cat costa in cazul energiei eoliene. Subventiile au ajutat insa sectorul, asa ca intre 2001 si 2008 productia a crescut de la 76 gigawati ora la 4,300 gigawati ora.

Chiar daca soarele este gratis, iar panourile pot fi instalate pe orice acoperis de cladire, sistemul este costisitor si ar mai avea nevoie de inca 27 de miliarde de euro pentru intretinere. De asemenea, fabricarea panourilor este dificila si este nevoie de pana la noua ani pentru a producerea unei cantitati de energie egala cu cea consumata in fabrica.

Piata va fi incurajata sa foloseasca mai mult energia solara atunci cand panourile se vor ieftini. Totusi, subventiile le fac mai atractive deoarece pretul platit este recuperat in cel mult patru ani. Pe de alta parte, panourile made in China au facut ca pretul sa scada in ultimii ani cu 25%.

Carbunii si centralele nucleare inca domina piata energetica din Germania, dar sursele regenerabile castiga tot mai mult teren in fiecare an. 15% din necesarul tarii este acoperit, in prezent, de astfel de surse, in unele landuri energia eoliana asigurand chiar 35% din consum.

Pentru moment, viitorul pare sa stea sub semnul energiei regenerabile, dar intrebarea este daca folosirea acestor tehnologii va continua sa se dezvolte si dupa ce nu vor mai fi subventiile. O alta problema pentru care va fi nevoie de o solutie cat mai rapid este cea a energiei pierdute si a metodelor de conservare.

Oaia de pe Wall Street. Cum au ajuns rumegătoarele indispensabile pentru investitorii în energia solară

Instalarea de panouri voltaice pe mari întinderi agricole a dus, recent, la conflicte între producătorii de energie și agricultorii care voiau să continue să folosească pășunile pentru...

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...