Programul de convergenta 2021-2024 pe care Guvernul tocmai l-a scos la rampa arata de fapt o lipsa de curaj politic in a lua deciziile nepopulare de care economia Romaniei chiar are nevoie cu disperare anul acesta si in cei viitori, este de parere analistul economic Adrian Negrescu.
Mai mult, acesta considera ca statul de abia daca isi propune o reducere "cu manusi" a cheltuililor de personal, in conditiile in care acestea reprezinta o gaura neagra pentru bugetul Romaniei.
Iar cand vine vorba despre punctul de pensie si majorari de salarii ale bugetarilor, Guvernul a lasat problema in coada de peste in speranta ca in timp se va rezolva de la sine.
"Programul de convergenta confirma, practic, ca reforma statului reprezinta doar o tema de campanie electorala. In 2021, autoritatile continua "politica strutului", asteptand, cu capul in nisip, ca pericolele sa treaca de la sine. Mimeaza in continuare reformele structurale, se fac ca lucreaza, deseneaza proiecte pe hartie, promit multe, dar in esenta nu au facut mai nimic la nivel macro", a declarat pentru Ziare.com, analistul economic Adrian Negrescu.
Potrivit lui, in 2021, cand cu totii speram la reforme, la decizii curajoase de taiere a cheltuielilor desantate cu bani publici (restructurarea companiilor, eliminarea sporurilor aberante, reducerea numarului functionarilor etc.), nimic nu s-a intamplat concret, cel putin pana acum, si suntem aproape de jumatatea anului.
"Iar daca este sa privim la estimarile din programul de convergenta, nici in anii urmatori nu vom avea astfel de "surprize". Intr-un an in care statul este sufocat de factura salariilor si pensiilor, care a ajuns sa acopere aproape in totalitate incasarile fiscale, Guvernul isi propune o reducere infima a cheltuielilor bugetare, de numai un punct procentual fata de anul anterior, la 41,3% in PIB. Nici pe viitor nu vedem masuri ambitioase, in afara de inghetarea pensiilor si a salariilor in sectorul bugetar", a mai spus Negrescu.
"Statul abia isi propune o reducere "cu manusi" a cheltuielilor de personal, foarte mica, de numai 1,4 pp in intervalul 2022-2024, si de numai 0,9 pp a cheltuilelilor cu asistenta sociala. Nici la capitolul venituri, programul de convergenta nu contine tinte ambitioase. Cresterea veniturilor ar urma sa fie de numai 0,2 puncte procentuale in 2021, fata de 2020, la 33,3% din PIB. Iar pana in 2024, veniturile bugetare ar urma sa ajunga abia la 34,3% din PIB", afirma acesta.
Acesta crede ca este o estimare "realista" care dovedeste faptul ca nici macar autoritatile nu au incredere in proiectele de digitalizare administrativa, de reducere a evaziunii fiscale si de crestere a numarului contribuabililor.
Un exemplu elocvent il reprezinta deja celebra platforma e-Facturare, promisa inca de anul trecut, care se afla inca la nivelul de "vom face".
"In esenta, Programul de convergenta nu este nimic altceva decat o confirmare a lipsei de curaj politic, de reforme asumate, intr-o perioada in care Romania are nevoie, mai mult ca oricand, de un nou suflu, de o conducere capabila sa atraga fondurile UE, sa reformeze aparatul public si sa stimuleze relansarea economiei reale", a mai spus Adrian Negrescu.
Politica fiscal-bugetara pe anul 2021 si pe termen mediu asigura reducerea graduala a
deficitului bugetar fara sa afecteze perspectivele redresarii economice.
Bugetul aprobat pentru anul 2021 indica o ajustare a deficitului bugetar la 8% din PIB, in scadere cu 1,2 puncte procentuale fata de cel inregistrat in anul anterior.
In intervalul 2021-2024 este estimata o reducere semnificativa a deficitului bugetar de peste 6 puncte procentuale, pana un nivel de sub 3% din PIB pana in 2024, in principal ca urmare a diminuarii cheltuielilor bugetare ca procent in PIB. Ajustarea deficitului structural urmeaza o traiectorie graduala similara, iar pana in anul 2024 se estimeaza o consolidare de aproximativ 4,6 puncte procentuale.
Masurile adoptate in anul 2021 reflecta o politica bugetara prudenta, cu mentinerea
cheltuielilor salariale din sectorul public si a punctului de pensie la nivelul din 2020.
Pentru anul 2021 nu sunt prevazute majorari salariale in sectorul public sau majorari ale punctului de pensie, iar pe termen mediu se are in vedere asigurarea unui nivel sustenabil pentru aceste cheltuieli, dar nu se detaliaza mai departe.
Potrivit legislatiei in vigoare, valoarea punctului de pensie va creste cu rata medie a inflatiei, la care se adauga cel mult 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut. In ceea ce priveste politica de venituri, a fost adoptata o crestere usoara a salariului minim brut pe tara, in timp ce in domeniul asistentei sociale a fost majorata alocatia de stat pentru copii.
In mod specific, masurile din sfera politicii salariale si a asistentei sociale care fundamenteaza planificarea bugetara pentru 2021 sunt urmatoarele: