Daca Europa de Est pica, UE se duce dupa ea

Un posibil colaps al Europei de Est, ca urmare a crizei financiare globale, ar putea rapid ridica intrebari despre viitorul Uniunii Europene.

O asemenea situatie ar destabiliza moneda euro, in conditiile in care unele state membre care au adoptat moneda europeana, cum ar fi Grecia si Irlanda, nu sunt intr-o forma mai buna decat statele din Europa de Est.

De asemenea, acest colaps ar zadarnici orice speranta in privinta unei posibile extinderi a UE, ridicand noi temeni pentru perspectivele Balcanilor de Vest, ale Turciei si mai multor tari ale fostei Uniuni Sovietice, avertizeaza, intr-un comentariu, publicatia britanica The Economist.

Pe de alta parte, consecintele politice ale lasarii Europei de Est sa se prabuseasca ar putea fi si mai grave. Unul din scopurile Europei in ultimii 20 de ani a fost reunificarea pasnica a continentului dupa colapsul imperiului sovietice.

Si chiar daca Rusia are serioase probleme economice, liderii sai raman doritori sa exploateze orice sansa de a-si reafirma influenta in regiune.

Mai mult, daca locuitorii Europei de Est se vor simti abandonati de catre Europa Occidentala, ei si-ar putea pleca urechea la spusele populistilor si nationalistilor, de felul celor care au venit la putere prea adesea in istoria Europei.

Pentru liderii europeni, problema este cum sa evite un asemenea dezastru. Desi pietele tind sa considere Europa de Est drept o singura unitate economica, fiecare din regiune este diferita. Se disting trei grupuri mari.

Primul include tarile care mai au de parcurs un drum lung pana la aderarea la UE. In cazul acestor tari, institutiile europene pot contribui financiar si cu sfaturi, insa principala sarcina cade in sarcina Fondului Monetar International. Aceste tari vor trebui sa inghita medicamentul amar al inaspririlor fiscale.

Lucrurile par diferite pentru tarile situate mai la Est, toate membre ale UE, pentru care blocul comunitar trebuie sa isi asume prima responsabilitate.

Drumul spre euro

Unul din remediile cele mai vehiculate priveste accelerarea caii lor spre adoptarea monedei unice europene sau acceptarea ca ele sa adopte imediat euro, aceasta masura avand sens pentru tarile a caror moneda nationala este legata de euro, cum ar fi tarile baltice plus Bulgaria.

Chiar daca niciuna dintre aceste tari nu va indeplini in curand criteriile Tratatului de la Maastricht privind adoptarea monedei euro, este vorba de state mici, asa incat obtinerea permisiunii de a adopta euro nu va stabili un precedent nedorit pentru alte tari si nu va afecta increderea in moneda unica europeana.

Adoptarea accelerata sau unilaterala a euro are mai putin sens pentru un alt treilea grup de tari mai mari, cu rate ale schimbului instabile, cum ar fi Republica Ceha, Ungaria, Polonia si Romania, in conditiile in care niciuna dintre aceste tari nu este pregatita pentru disciplina dura impusa de o singura moneda care face imposibila orice viitoare devalorizare, crede The Economist.

Intrarea lor prematura in UE are insa sansele de a slabi fatal euro, mai precizeaza publicatia. Pe masura ce monedele lor se devalorizeaza principala vulnerabilitate pentru polonezi, unguri si, in special romani, vine din partea datoriilor acumulate de firme si de persoane individuale in moneda straina, in principal de la firme cu baza in strainatate.

In viziunea The Economist, prima prioritate a acestor tari ar trebui sa fie oprirea unei devalorizari si mai pronuntate a monedei nationale. O a doua ar fi sustinerea bancilor responsabile pentru imprumuturile in moneda straina care au probleme.

Din exterior, cele doua masuri vor necesita ajutorul mai multor surse: Banca Centrala Europeana si FMI, dar si fondurile structurale ale Comisiei Europene, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si poate Banca Europeana de Investitii.

Dat fiind amploarea problemei, lipsa de coordonare dintre acestea se va dovedi rusinoasa. O a treia masura ar trebui sa fie convingerea statelor europene sa isi reinceapa reformele structurale de la care s-au sustras pana acum.

Colapsul oricarui stat membru in UE din regiune, lasand deoparte prabusirea euro sau a pietei unice, ar fi catastrofal pentru intreaga Europa, in aceasta privinta existand putina speranta de ajutor din partea SUA, Chinei sau din alta parte.

Nu este, cu siguranta, prea tarziu sa salvam Estul, insa politicienii ar trebui sa sustina aceasta idee inca de acum, indeamna The Economist.

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...