De ce plafonarea prețului la energie și gaze nu rezolvă problema. Tot consumatorii vor achita nota: „Va fi o iarnă a suferinței”

Marti, 19 Octombrie 2021, ora 03:14
4574 citiri
De ce plafonarea prețului la energie și gaze nu rezolvă problema. Tot consumatorii vor achita nota: „Va fi o iarnă a suferinței”

Timpul trece, iarna bate la ușă iar soluțiile „miraculoase” autohtone pe care autoritățile le propun par a fi ciuntite și neviabile pentru gestionarea crizei de energie și gaz. Pe această cale, apar controverse tot mai adânci legate de ceea ce se numește „plafonarea prețurilor la energie si gaze”.

Textul proiectul de lege privind plafonarea, așa cum a fost redactat, este neclar si interpretabil, nespecificând la care dintre prețurile pieții se referă legea: prețul la producător sau la consumatorul final?

Potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI) niciuna dintre variante nu ar fi indicată pentru că:

  • plafonarea prețului la producători ar determina o creștere a exporturilor având în vedere “foamea” de energie și gaze din Europa și prețurile ridicate care există pe piețele din centrul si estul Europei.
  • „acest fapt ar duce la adâncirea și mai mare a lipsei cantităților de energie din România, cu consecințe în asigurarea cu gaze și energie a consumatorilor și o creștere a prețurilor în România datorită importurilor (exportăm ieftin – importăm scump). Trebuie să avem în vedere că o mare parte din gaze și energie electrică a fost vândută, astfel o eventuală plafonare la producător se poate aplica doar pentru cantitățile nevândute. Plafonarea la producători pe lângă faptul că poate lăsa fără gaze și energie electrică, consumatorii nu garantează că prețul urmează să scadă la consumatorul final, atât timp cât furnizorii pot să achiziționeze energie la un preț plafonat și au libertatea să-l vândă la orice preț”, a completat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

  • prin plafonarea prețului la consumatorul final, în condițiile în care prețul energiei pe care-l achiziționează furnizorul este mai mare decât cel din plafon, furnizorii pot să fie în imposibilitatea de a achiziționa și a asigura cu gaze și energie electrică consumatorii, respectiv riscăm să fie sincope în alimentarea consumatorilor în iarnă.
  • „există posibilitatea ca furnizorii să primească de la stat diferența între prețul cu care achiziționează energia și prețul cu care se vinde plafonat energia. Dar această situație va determina creșterea și mai mult a prețului pe piața angro, furnizorii neavând nici un interes să mai negocieze prețuri scăzute de achiziției a energiei marfă, iar producătorii/importatorii au tot interesul să crească cât mai mult prețul energiei, atât timp cât oricum Statul va plăti diferența bănească între prețul plafonat la vânzare și prețul achiziționat.
  • un element important este faptul că vine iarna când România este dependentă de importurile de gaze și energie electrică iar aceste importuri vor veni cu prețuri mari în iarna 2021/2022, riscând lipsa resurselor necesare furnizorilor pentru a acoperiri aceste importuri.
  • plafonarea prețurilor la consumatorul final face ca să nu mai existe o responsabilitatea a furnizorului în asigurarea cu gaze și energie a consumatorului final, aceasta urmând a fi preluată de către Stat. Această deresponsabilizare a furnizorilor de energie și gaze este tot ceea ce își doresc pentru iarna grea care se apropie”, a mai explicat Chisăliță.

Mai mult, proiectul de Lege vorbește despre plafonarea la nivelul prețurilor din martie – septembrie 2021, însă nu se precizează la care tip de preț se va face referire:

  • la prețul mediu de pe Bursa de Mărfuri?
  • la prețul mediu final ponderat total din România?
  • la prețul de la consumatorul final cu care a vândut energie fiecare furnizor?

Dezechilibrul dintre furnizorii mari si mici, factor de risc pentru consumatorii finali

De asemenea, AEI atenționează faptul că trebuie avut în vedere că există o diferență între diversele prețuri prin care au vândut energia diverși furnizori, iar unii dintre furnizori au energie și gaze, achiziționate la prețuri coborâte din primăvara anului 2021, iar stabilirea unui nivel de preț mediu pe piață le va aduce acestora profituri importante.

„Alții furnizori (în general micii furnizori) se găsesc în situația în care nu au achiziționat energie și gaze ieftine și astfel vor fi dependenți încă din luna noiembrie 2021 de banii Guvernului prevăzuți în această lege (aspect care trebuie să fim conștienți că nu se va întâmpla), respectiv prezintă un grad ridicat de a intra în insolvență și a lăsa consumatorii fără gaze și energie, respectiv va determina trecerea acestora la furnizori de ultima instanță (FUI), adică va pune o presiune enormă pe FUI (dacă și prețul de FUI se va plafona, alt element neclar din proiectul de lege), care se vor vedea nevoiți să achiziționeze gaze/energie electrică suplimentară pentru noi consumatori din FUI, energie care va fi la prețuri mult mai mari, aspect care poate duce chiar la renunțarea furnizorilor la calitatea de FUI”, a mai completat președintele AEI.

Pe de altă parte, Federația Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) atrage atenția că orice intervenție care poate duce la punerea în pericol a stabilității financiare a furnizorilor poate avea consecințe critice, generând dezechilibre majore pe piața angro, o presiune și mai mare pe prețurile la consumatorul final, pierderea unor locuri de muncă și, implicit, mai puține venituri la bugetul de stat, potrivit unui comunicat de presă.

De ce Fondul Naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori îi falimentează pe cei mici

„Proiectul de lege prevede constituirea unui Fond Naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori. Acest fond prevede compensarea a maxim 50% din diferenţa de preţ înregistrate în ultimele 6 luni la consumatori. Această construcție practic falimentează toți furnizorii mici care nu au cum să susțină timp de 6 luni achiziționarea cantităților de energie destinate portofoliului lor de clienți la prețuri care pot să ajungă și duble față de prețul de vânzare.

În același timp limitarea la recuperare a doar 50% din diferențele de preț va determina ca furnizorii să și limiteze cheltuielile și să nu achiziționeze suficiente resurse, adâncind criza diferenței între cererea și oferta, sau chiar posibilitatea ca unii dintre furnizori, să-și declare insolventa punându-se sub protecția legii și riscând ca un număr mare de consumatori să fie transferați la furnizori de ultimă instanță (FUI) cu o presiune suplimentară și cu consecințe imprevizibile pentru furnizorii FUI.

Proiectul de Lege prevede ca Finanţarea Fondului Național pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori să fie realizată în principal prin taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică și gaze naturale.

România, tot mai dependentă de importuri, de instabilitate și de prețuri mari

Trebuie să avem în vedere că profitul anual al unităților din energie se cunoaște doar în primăvara anului 2022 și respectiv doar la acel moment se poate cunoaște valoarea acestui fond și se pot acorda subvenții furnizorilor, spre deosebire de faptul că facturile furnizorilor către producători trebuie plătite lunar, de multe ori chiar în avans.

Trebuie avut în vedere și faptul că statul în ultimii ani a preluat 90% din dividendele producătoriilor de energie și gaze, la care dacă se adaugă aceste preluări de fonduri nu se mai poate vorbi de investiții în noi capacități de producție, România fiind pusă în situația unor crize viitoare mult mai profunde, fiind tot mai dependentă de importuri, de instabilitate și de prețuri mari.

„Nicio țară din UE nu a plafonat prețul la gaze și energie electrică”

„România are nenumărate exemple când prin intervenții legislative care se doreau în interesul poporului, prost concepute, efectul a fost exact invers: legea offshore – care a blocat extragerea gazelor din Marea Neagră, OUG 114 – care a determinat ca prețurile consumatorilor non casnici să se dubleze, cu creșterea semnificativă a prețurilor produselor și serviciilor în piață, Gas Release Program – conceput să aducă prețuri mai mici la consumatori, dar în fapt cauza principală a începutului creșterii prețului la gaze etc”.

Plafonarea prețurilor necesită suspendarea aplicării unor prevederi legislative, incompatibile cu această măsură, suspendarea: subvenționării facturii consumatorilor casnici, Gas Release Program, obligativitatea vânzării pe bursă a unei cote prestabilite din producție etc, a mai precizat AIE.

Nici o țară din UE nu a plafonat prețul la gaze și energie electrică, au dezvoltat planuri de măsuri de reducere a impactului facturilor de gaze și energie electrică asupra consumatorului. Astfel, reiterăm importanța aprobării Planului de Măsuri de Urgență Energetică, în care să se stabilească cele mai bune măsuri care să asigure suportabilitatea facturilor cu energie în iarna 2021/2022, concomitent cu asigurarea continuității livrării gazelor și energiei electrice.

Daniel Dăianu: „Nu trebuie să facem experimente, trebuie să învățam din istoria gestionării unei situații de criză”

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu a declarat pentru spotmedia.ro că ar trebui să recurgem la o serie de măsuri combinate. „Se poate gândi o diminuare a TVA de la 19% la 5%, însă nu înseamnă că prețurile nu vor crește în continuare. Eu accentuez posibilitatea limitării, ceea ce încearcă și francezii și se practică de mult în UK.

Șocul prețurilor la energie nu poate fi comprimat prin reducerea consumului. Am omorî economia. O mare hibă a pieței energiei europene este că leagă prețul electricității de volatilitatea cotațiilor la gaz natural și țiței. La CE se vorbește despre o posibilă decuplare care, în fapt, ar însemna limitare”.

„Toți în Europa suntem în aceeași barcă, depindem de aprovizionările din Rusia, de OPEC”

„Toți în Europa suntem în aceeași barcă, depindem de aprovizionările din Rusia, de OPEC. Și se mai întâmplă ceva îngrijorător: când situația e atât de încordată pe piață, ai tentația să nu vinzi totul, pentru că prețul crește. Aici ar trebui să intervină cei mari. SUA, UE, Rusia, Japonia și China ar trebui să discute, poate chiar în cadrul G20, situația energiei pe plan global. Va fi o iarnă a suferinței în România și foarte grea peste tot, a mai declarat Daniel Dăianu.

Una dintre soluțiile președintelui Consiliului Fiscal: „Dacă România poate să repună în funcție mine de cărbune și dacă asta poate genera mai multă energie, ar trebui exploatat mai mult cărbune”

„În legislația UE există sistemul derogărilor, așa cum ni s-a acordat și nouă în privința procedurii de deficit excesiv. Ar trebui să se accepte pe plan internațional ca în această situație foarte grea să se permită să se exploateze mai mult cărbune. Dacă România poate să repună în funcție mine de cărbune și dacă asta poate genera mai multă energie, ar trebui exploatat mai mult cărbune. Așa cum ar trebui să ne putem aproviziona mai mult. Până la urmă, și parteneriatele strategice ar trebui să nu se reducă la avioane și logistică militară.

Creșterea prețului certificatelor verzi arată că se recurge și la combustibili fosili. În Germania, s-a dat drumul unor exploatări de cărbune”.

Trebuie să facem în domeniul energiei la fel ca în cazul medicamentelor pentru care se oferă fiecărui cetățean o masă critică de tratament”.

Citeste si:
Marile companii susțin că petrolul şi gazele vor avea un rol important în sistemul energetic şi în următoarele decenii
Marile companii susțin că petrolul şi gazele vor avea un rol important în sistemul energetic şi în următoarele decenii
Gigantul petrolului BP este dedicat să combată schimbările climatice a declarat directorul general al grupului, Bernard Looney, care a insistat însă că hidrocarburi precum petrolul şi gazele...
Putin răspunde sancțiunilor impuse de SUA, prin Republica Moldova. Ce prevede noul contract semnat de Chișinău cu Gazprom
Putin răspunde sancțiunilor impuse de SUA, prin Republica Moldova. Ce prevede noul contract semnat de Chișinău cu Gazprom
Republica Moldova nu va mai plăti pentru gazul rusesc în dolari americani. Noul contract, semnat la finalul lunii octombrie de Moldovagaz și Gazprom, prevede plata în euro și în ruble...